De la mania lalelelor olandeze de la 1630, si colapsul actiunilor South Sea in 1720, pana la prabusirea pietelor bursiere de la sfarsitul anilor 1990, pietele financiare internationale au fost mereu marcate de explozii ale “baloanelor de sapun”. Diferenta este ca acum se formeaza si explodeaza cu o frecventa mult mai mare peste tot in lume. Cum pietele financiare sunt mai interconectate decat in trecut, alternativele de care dispun investitorii in actiuni si obligatiuni sunt tot mai diverse si au de obicei aceeasi finalitate: un balon de sapun.
In ultimii ani pietele financiare au fost marcate de “o succesiune de baloane de sapun care au explodat pana la urma prin intermediul portofoliilor de active multiple”, observa Joachim Fels, senior economist la Morgan Stanley.
Un balon de sapun, in cazul pietelor financiare, este creat intr-o perioada in care pretul unui activ creste peste nivelul normal, de sustenabilitate. Exemplele sunt numeroase: dupa Black Monday, in 1987, celebrul colaps al bursei de pe Wall Street, au urmat pietele japoneze in anii 1990, pietele asiatice in 1997, intratrea Rusiei in incapacitate de plata in 1998, si recordul Argentinei in privinta bondurilor de stat nerambursate, acum doi ani.
Din moment ce baloanele de sapun apar din ce in ce mai frecvent si mai regulat, intrebarea care se pune nu este daca se va mai produce o criza, ci cand si unde. Iar raspunsul nu este unul incurajator pentru investitori.
Urmatoarea criza: actiunile?
James Montier, strateg pe actiuni globale la Dresdner Kleinwort Wasserstein, este de parere ca urmatorul balon de sapun care va exploda este chiar intreaga piata a actiunilor. “La nivel global, cel mai mare pericol este cultul intreg al actiunilor, pe care pe termen lung, actiuniletrebuie sa il confirme in practica”. Chiar daca pietele globale s-au mai temperat dupa scandalul dot-comurilor la inceputul anului 2000, unii experti financiari sunt de parere ca inflatia cursului bursier nu s-a depresionat cat ar fi trebuit, si pe acest fond s-ar putea forma un nou balon de sapun prin cresterea exagerata a pretului, alimentata de sperantele intr-o redresare in forta a economiei americane. De la inceputul anului pietele bursiere globale au crescut cu 18%, in dolari, conform calculelor realizate de Morgan Stanley Capital International.
Joachim Fels este de aceeasi parere, ca baloanele de sapun care vor da peste cap calculele investitorilor vor fi, in viitor, actiunile in general, si actiunile din sectorul tehnologiei si cele japoneze in mod special. De asemenea, Fels mai atrage atentia asupra bondurilor corporatiste si a capcanelor pietei imobiliare in statele in care rata dobanzii este inferioara ratei inflatiei. De exemplu, Spania si Italia sunt tari care au experimentat explozii ale preturilor din sectorul imobiliar in ultimii ani.
… sau dolarul?
Alti analisti cauta urmatorul balon de sapun pe piata valutara. David Roche, presedintele companiei londoneze de consultanta financiara Independent Strategy, cea mai mare explozie globala, in curs de fabricare, este doarul american, care s-a depreciat cu 20% fata de euro, de la inceputul lui 2002.
Aprecerea monedei europene, in schimb, ar putea pune capat structurii de salarii ridicate din cele1 state ale eurozonei, ceea ce ar putea provoca, in opinia lui Roche, un alt balon de sapun cu potential de trabufnire, desi cu un mecanism diferit. In acest scenariu, aprecierea euro, care are ca efect scumpirea produselor europene pe pietele externe, ar forta companiile de pe batranul continent sa reduca semnificativ salariile, si guvernele sa implementeze reforme de sistem.
Roche mai vede pericole in cazul nivelului alarmant al datoriilor de consum in Statele Unite si in cazul cresterii pretului pe piata mobiliara care, in viziunea sa, a exploda stimulat de concurenta companiilor din China si din alte tari asiatice care vor forta companiile americane sa reduca salariile si sa concedieze angajti pentru a-si mentine marjele de profit. Vor avea de pierdut, sustine Roche, actiunile si obligatiunile americane.
Reactie in lant
Existavreo posibilitate de a rupe ciclul de formare si evolutie al baloanelor de sapun, care par sa explodeze cu o regularitate accentuata? Expertii spun ca nu, deoarece baloanele de sapun se formeaza de obicei “ca reactie la o situatie similara, care a explodat in trecut”, explica Robert Buckland, de la Citigroup Smith Barney. Cand explodeaza un asemenea balon, bancile centrale reactioneaza la efectele create de criza respectiva: recesiune, falimente, indatorari masive, distrugerea unor capitaluri impotrante si slabirea institutiilor financiare, prin scaderea ratei dobanzii de referinta. “Banii ieftini alimenteaza criza urmatoare, care la un moment dat explodeaza, declansand din nou mecanismul reducerii dobanzii”, spune Buckland.
Studiu de caz: criza asiatica
Sa luam exempul anilor 1997 si 1998, cand valutele tarilor asiatice s-au dezechilibrat si s-au prabusit pe pietele valutare internationale, dupa care pietele de actiuni si de obligatiuni s-au prabusit necontrolat. Rusia a intrat in incapacitate de plata si datoria sa s-a depreciat. Toate bancile centrale importante au reactionat pompand mai multe lichiditati in sistemul financiar global, ceea ce a inflamat la inceput situatia de pe piata obligatiunilor, care a explodat in 1999, explica Fels. “Apoi, a crescut si mai mult cursurile actiunilor, alimentand explozia sectorului hi-tech de la sfarsitul anilor 1990”. Confruntata cu perspectiva prabusirii totale a burselor care ar fi provocat rapid recesiune, banca centrala americana a scazut dobanzile, ceea ce a ajutat la stimularea “balonului de sapun de pe piata obligatiunilor, incepand cu acest an, si a sprijinit cresterile preturilor din sectorul imobiliar, al marfurilor, datoriile corporatiste si pietele emergente”, argumenteaza Fels.
Pe scurt, solutia problemei a creat alta problema. Cum pot deci naviga investotorii prin labirintul intortocheat al pietelor pline de explozii si crize financiare? “Trebuie sa fii capabil sa sustii un joc tactic si sa profiti de momentele prielnice”, spune Montier. “Insa o data ce momentul favorabil trece, tebuie sa te asiguri ca esti printre primii care paraseste corabia”. andreea.melinte@zf.ro