Cel mai mare producator de energie electrica ce a existat vreodata in Romania, Termoelectrica SA, este acum un jucator aproape nesemnificativ pe piata de energie din Romania, unde are o pondere de circa 1,5%.
Colosul energiei produse in termocentrale tinea in urma cu doi ani cam 60% din cererea de energie si derula afaceri de aproape 2 mld. euro, fiind a doua companie de pe piata romaneasca dupa firma petroliera de stat SNP Petrom, dupa valoarea veniturilor totale. Acum, cu afaceri de zece ori mai mici, Termoelectrica SA “geme” sub presiunea datoriilor si pierderilor acumulate an dupa an.
Valurile de restructurare si cresterea competitiei, mai ales in perspectiva deschiderii totale a pietei de profil din Romania din 2007, arunca Termoelectrica intr-un joc al supravietuirii, unde are din ce in ce mai putine sanse, fara un (nou) ajutor din partea statului.
In centrul blocajului financiar
Economia de piata a lovit puternic in miezul sectorului nerestructurat de stat: Termoelectrica, care este de ani buni in centrul blocajului financiar.
Capacitatile de productie invechite, politica de conducere a companiei, lipsa acuta de lichiditati pentru a face investitii, dar si transferul “in valuri” a unor centrale catre autoritatile locale, filiale sau complexuri energetice si-au spus pe rand cuvantul, reducand afacerile companiei la 234 milioane euro (8.797 miliarde lei) la finele anului trecut.
Cel mai mare mare “dusman” al companiei a fost insa propria lipsa de competitivitate, determinata de costurile de producere prea mari, ce depaseau frecvent 40, 50 sau 60 $/ MWh. In acest timp, preturile energiei produse de Hidroelectrica si Nuclearelectrica nu depaseau 13 – 21 $/ MWh.
Pierderile Termoelectrica, lipsa reformelor structurale si acumularea arieratelor in sistemul energetic au atras atentia organismelor internationale precum Fondul Monetar International si a Bancii Mondiale, care au cerut autoritatilor romane sa ia masuri.
In plus, Termoelectrica contracteaza anual importuri de gaze naturale si pacura pentru perioada de iarna, in valoare de sute de milioane de euro, care au beneficiat de obicei de garantii de stat. O data ce companiile de stat nu mai au acces atat de facil la contractarea de finantare cu garantii din partea statului, acestea sunt obligate sa caute finantari pe care pot sa le returneze in nume propriu.
In acest context, a avut loc reorganizarea activitatii Termoelectrica, care acum mai are in componenta patru centrale – centralele de la Paroseni, Doicesti, Borzesti si Braila, care constituie activitatea propriu – zisa a companiei. La acestea se adauga trei filiale cu personalitate juridica proprie – Electrocentrale Deva, Electrocentrale Galati si Electrocentrale Bucuresti, care activeaza ca actori independenti pe piata de energie si ale caror activitati sunt separate din punct de vedere contabil de cele ale Termoelectrica SA.
In doi ani, puterea instalata a unitatilor din portofoliu s-a redus de la 12.000 MW la 9.000 MW si are sanse sa se reduca in continuare pe masura ce alte unitati nerentabile economic vor fi inchise, dupa cum anunta zilele trecute ministrul economiei si comertului.
Afacerile au scazut, pierderile nu
Daca volumul de afaceri a scazut de la 1,92 mld. euro in 2001 la 681 mil. euro in 2002, respectiv 234 mil. euro in 2003. Pierderile nu au scazut insa si ele in acelasi timp, compania fiind pe pierderi inca de la nasterea sa in august 2000: pierderi de 178 mil. euro, 123 mil. euro in 2001, 135 mil. euro in 2002.
Anul trecut, insa termocentralele au avut un aliat nesperat: vremea excesiv de uscata din perioada lunilor iunie – august a scos de pe piata cei mai rentabili producatori de energie, Hidroelectrica si Nuclearelectrica, ambii afectati direct de scaderea debitului Dunarii. Hidroelectrica acopera in mod normal circa 28 – 32% din productia de energie, iar Unitatea I al centralei nuclearelectrice de la Cernavoda 10% -11%. La acel moment, grupurile cu alimentare pe baza de gaze, pacura sau carbuni, cu costuri mai mici sau mai mari de productie, au scos Romania din criza energetica si au salvat sistemul de la colaps. Dar ghinionul altora nu te ajuta la nesfarsit.
In acest context, Termoelectrica SA a reusit anul trecut sa realizeze un profit net de circa 4,6 milioane euro din activitatea curenta, pe fondul si a unor programe de eficientizare si de scadere a consumului tehnologic, dupa cum sustinea recent directorul general Ovidiu Pop. Rezultatul pozitiv redevine insa unul negativ, sub presiunea pierderilor acumulate din anii anteriori si estimate la 266 mil. euro (10.000 mld. lei). Nivelul creantelor de peste 270 mil. euro (11.000 mld. lei) sau cel al datoriilor, cu o valoare si mai mare, confirma situatia foarte grea in care se afla compania, care poarta cu ea si “povara” pasivului lasat in urma de entitati ce s-au desprins pe parcurs din Termoelectrica, insa numai cu activul, asa cum a fost cazul centralelor transferate fara plata catre autoritatile locale.
Electrocentrale Deva a “defectat” prima
Primul pas “afara” din Termoelectrica a fost facut la inceputul anului 2002, cand Electrocentrale Deva a devenit actor pe piata de energie electrica, ca filiala cu personalitate juridica proprie a Termoelectrica. CET Deva are o pondere pe piata de energie comparabila cu cea a centralei de la Cernavoda.
Al doilea pas a fost facut de catre ministerul de resort, care a decis reorganizarea activitatii prin transferul unor centrale catre autoritatile locale.
Centralele electrice de termoficare de la Pitesti, Iasi, Bacau, Brasov, Oradea, Suceava, Borzesti, Arad si Ploiesti au trecut fara plata la autoritatile locale in 2002.
Total nepregatite sa faca fata iernii si fara istoric pe pietele externe de capital, acestea au contractat imprumuturi pentru achizitia de combustibili cu ajutorul Termoelectrica.
De asemenea, au aparut filialele Termoelectrica cu personalitate juridica proprie Electrocentrale Galati si Electrocentrale Bucuresti, carora li se adauga Electrocentrale Deva, care avea deja acest statut.
Electrocentrale Galati este in curs de privatizare, procesul fiind in faza repetarii licitatiei. De preluarea centralei de la Galati sunt puternic interesati grupul anglo – indian LNM, proprietarul combinatului siderurgic Sidex, principalul consumator de energie din zona.
Cele trei noi complexuri
Alt pas l-a constituit anuntul privind formarea a trei complexuri energetice in Oltenia, prin asocierea marilor termocentrale de la Turceni, Rovinari si Craiova cu exploatarile de lignit care le deservesc in vederea atragerii de capital privat si a formarii unor jucatori competitivi pe piata de energie. Miscarea a insemnat diminuarea corespunzatoare a
Nivelul estimat al investitiilor este estimat pentru cele trei complexuri la circa 2 mld. $, pentru acestea exprimandu-si interesul companii puternice precum AES Corporation, Bechtel Power, Washington Group (SUA), Bateman (Israel), Enel (Italia), Public Power Corporation (Grecia), dar si companii din Romania si Turcia sau organisme financiare internationale precum Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare sau International Finance Corporation, divizia de investitii a Bancii Mondiale.
Capitalul social al complexului energetic de la Turceni va fi de 4.567 mld. lei (112 mil. euro), in timp ce la Rovinari are valoarea de 2.227 mld. lei (55 mil. euro), iar la Craiova de 2.096 mld. lei (51 mil. euro). Miscarea va diminua capitalul social al Termoelectrica prin iesirea centralelor de la Turceni si Rovinari, respectiv pe cel al Electrocentrale Bucuresti prin iesirea centralei de la Craiova.
Pe de alta parte, au aparut primele proiecte private de investitii greenfield in sectorul termoenergetic la Iernut si Bucuresti Sud, in valoare de 300 mil. euro. Pana in 2007, urmeaza sa intre pe piata de energie un grup de 400 MW la Iernut si unul de 223 MW la Bucuresti Sud, prin crearea a doua societati mixte in care pozitia majoritara o va avea consortiul Bateman (Israel) – Somogin Domberger – Electrowatt (Elvetia).
In plus, inca doua proiecte de investitii greenfield urmeaza sa fie anuntate, ceea ce complica situatia de producator de energie a Termoelectrica.
Intre timp, cel mai mare operator termo a devenit Electrocentrale Bucuresti, care are o pondere de circa 20% din productia de energie. In 2003, a realizat un profit din exploatare de 26,6 mil. euro la o cifra de afaceri de cira 639 mil. euro, potrivit rezultatelor preliminare.
Compania avea la infiintarea sa in urma cu un an un capital social de 4.742 mld. lei (126 mil. euro) cu o valoare nominala de 100.000 lei pe actiune.
Electrocentrale Bucuresti administreaza acum noua centrale termoelectrice, cu o putere totala de circa 3.000 MW.
adrian.mirsanu@zf.ro