Oameni care au jucat un rol cheie în existența Fondului sau care și-au trecut numele pe legile de funcționare a Fondului au fost întrebați de ZF dacă prin listare, Proprietatea și-a îndeplinit scopul pentru care a fost creat: despăgubirea foștilor proprietari.
Despăgubirea persoanelor ale căror proprietăți au fost confiscate de regimul comunist, și nu mai pot fi restituite în natură, a fost scopul declarat de guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu (premier în 2004-2008) atunci când a semnat “actul de naștere” al Fondului Proprietatea pe 28 decembrie 2005.
În următorii ani, cei doi miniștri de finanțe Sebastian Vlădescu (din 2005 până în 2007) și Varujan Vosganian (2007-2008) au dat curs unui set de legi și ordonanțe de urgență menite să eficientizeze procedura de compensare prin acțiuni și să suplimenteze capitalul Fondului cu active valoroase din economie.
Bunele intenții din primii ani de viață ai FP nu au fost însă suficiente, pentru că până nu demult acțiunile primite la Fond nu erau mai mult decât niște hârtii fără valoare pentru foștii proprietari pentru că nu exista o piață transparentă și reglementată unde aceștia să vândă acțiunile și să își încaseze compensațiile.
“Scopurile listării Fondului la Bursă sunt: să dea consistență Bursei de Valori București, să aducă dinamism Fondului, care va deveni astfel o instituție financiară puternică, și să dea posibilitatea persoanelor care au de primit despăgubiri să își găsească o contraparte pe Bursă și astfel să își încaseze compensațiile. În ce măsură acest scop de compensare va fi îndeplinit vom vedea în funcție de prețul de la bursă”, a spus Varujan Vosganian, membru PNL și fost ministru de finanțe și al economiei în guvernul Tăriceanu.
Prețul acțiunii Fondului de la Bursă este unitatea care va măsura dacă Fondul și-a îndeplinit sau nu scopul pentru care a fost creat. Mai exact, fiecare dintre cei peste 5.000 de acționari persoane fizice și juridice au fost despăgubiți cu acțiuni luându-se drept reper valoarea nominală de un leu a acțiunii, pentru un teren confiscat evaluat la 600.000 de lei primind 600.000 de acțiuni. Vânzarea acțiunilor pe Bursă de către un fost proprietar la un preț de sub leu/acțiune i-ar aduce acestuia noi prejudicii.
“Fondul și-a îndeplinit doar o parte din misiunea pentru care a fost creat, în funcție de prețul acțiunii de pe Bursă vom putea spune dacă misiunea a fost pe deplin îndeplinită”, a spus Mircea Ursache, membru PSD și fost membru în conducerea Fondului.
Mai mult, în ultimii ani Fondul Proprietatea a ajuns să fie câmpul de bătălie al intereselor politice, fiecare luptă câștigată sau pierdută la alegeri echivalând cu schimbări ale conducerilor, dar și cu acide declarații politice. În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2008, Mircea Geoană (PSD) numește Fondul o “pușculiță de partid a liberalilor”. Unii dintre politicieni au ajuns chiar să dețină acțiuni la Fond, cumpărând de pe piața “gri” la prețuri mult subevaluate.
“Eu nu pot să îi condamn pe oamenii politici care dețin acțiuni la Fond, așa că las opinia publică să decidă dacă este sau nu încălcare a deontologiei”, a adăugat Vosganian.
În această dimineață, fondul a intrat la tranzacționare la Bursa de Valori București, statul român fiind cel mai mare acționar cu aproape 39%. Faptul că statul deține controlul după cinci ani de funcționare a Fondului este perceput de investitorii străini drept un factor de risc, dat fiind că se poate implica în strategia de investiții a Fondului sau în cea a companiilor din portofoliu, uneori cu implicații nefaste, cum a fost cazul donației Romgaz sau al proiectului de înființare a celor doi giganți energetice. În ochii Guvernului, controlul la Fondul Proprietatea este o garanție că procesul de despăgubire va continua până la finalizarea tuturor procedurilor și că Fondul nu va fi lichidat, așa cum este motivată Ordonanța de Urgență 81/2007 prin care se accelerează procedura de despăgubire.
“Personal, cred că statul român ar trebui să dețină 34% din Fond până când ultimul român care are de primit despăgubiri va fi compensat cu acțiuni”, a adăugat Ursache.
Cu toate acestea, începând de azi, toți ochii sunt atent fixați pe România și orice decizie negativă luată de statul român în legătură cu FP ar putea stârni aversiunea investitorilor străini și scădea șansele de a atrage finanțare pentru viitoare listări ale companiilor de stat. Pe de altă parte, analiștii susțin că nu există riscul unor viitoare abuzuri din partea statului român.
“E greu de anticipat ce demersuri va face statul român după listarea Fondului Proprietatea. Trebuie însă avut în vedere că orice posibil demers legislativ de modificare a portofoliului Fondului poate fi considerat neconstituțional. Nu cred că există riscul ca statul să naționalizeze Fondul”, a fost de părere Narcisa Oprea, partener al Schoenherr și Asociații, consultantul juridic al intermediarului la întocmirea prospectului FP.