Amenintat de un absenteism masiv, referendumul pentru Constitutie, organizat sambata si duminica, va fi un test important pentru toata lumea politica.
Toate partidele au inteles acest lucru, si, in functiile de propriile interese, fiecare a ales pe ce carte va juca. PNL si PD au trecut peste traditionala dihotomie Putere-Opozitie, si si-a coordonat actiunile, de aceasta data, cu PSD si UDMR: au lansat mai multe apeluri membrilor si simpatizantilor sa voteze noua Constitutie. Este fireasca si consecventa atitudinea lor, intrucat noua Constitutie este produsul comun al celor patru partide parlamentare. Liberalii, democratii, social-democratii lui Nastase dar si udemeristii lui Marko Bela si-au pus amprenta – mai mult sau mai putin – asupra noii Constitutii. Nici nu se putea altfel. Revizuirea legii fundamentale s-a facut sub semnul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, iar PNL si PD, in pas cu moda politica, nu puteau risca sa fie percepute drept partide antieuropene. Ca PRM de pilda.
In tot procesul revizuirii Constitutiei, cuiul lui Pepelea a fost PRM. Partidul lui C.V. Tudor a incercat sa blocheze in fel si chip revizuirea legii fundamentale: prin absenta la dezbaterile parlamentare, contestarea la Curtea Constitutionala si, mai nou, indemnandu-si membrii si simpatizantii sa nu nu voteze noua Constitutie. Argumentele PRM sunt puerile, inconsistente: revizuirea este “inutila” si “costisitoare”.
Insa, prin atitudinea explicita impotriva legii fundamentale si argumentele aduse punctual pe cele mai multe dintre modificarile facute, PRM isi dovedeste, inca o data, mentalitatea de partid extremist, puternic ancorat in trecut, incapabil sa se reformeze. Rezultatul referendului de la sfarsitul saptamanii, ce are loc cu un an inainte de alegeri, va fi un barometru pentru PRM si pentru clasa politica. Va arata cine se mai lasa convins de partidul lui C.V. Tudor, de el ca lider politic. Va fi inclusiv un indiciu pentru alegerile prezidentiale intrucat presedintele PRM, candidat de serviciu la scrutinul pentru Cotroceni, in mod cert nu va lipsi nici de la alegerile din 2004.
Insa, cel mai important rol incearca sa-l joace PSD, avantajat de statutul de partid de guvernamant. Partidul la putere stie ca cel mai la indemana vot de blam dat lumii politice este absenteismul.
A fost avertizat de aceasta situatie. Un sondaj de opinie al IMAS, prezentat neoficial, arata ca la referendum vor veni doar 30% din romanii cu drept de vot. Oficial, nu a fost nici infirmat, nici confirmat. Procentul este ingrijorator de mic. Daca ar fi real, ar fi un esec pentru noua Constitutie, pentru putere si opozitie.
In cazul unei prezenta scazute la urne – adica a mai putin de jumatate plus unu din numarul cetatenilor cu drept de vot – referendumul ar fi invalidat. Altfel spus, noua Constitutie nu va fi adoptata. Juristii din Parlament nu au anticipat aceasta situatie intrucat legislativ, nu exista solutie de mijloc pentru o atare situatie. Constitutia ar fi pur si simplu respinsa, si nu se va mai putea reveni la vot, prin referendum.
Acestea fiind cunoscutele ecuatiei, iar necunoscuta – rezultatul referendumului – inca variabila, Guvernul a lansat o ampla campanie de popularizare, folosind si de aceasta data argumentul considerat infailibil pentru toate marile proiecte: integrarea in Uniunea Europeana. Chit ca, in noua Constitutie modificarile menite sa alinieze Romania la legislatia europeana pot fi numarate pe degete si vor deveni aplicabile peste ani de zile. Unele dupa 2007, cum ar fi dreptul cetatenilor straini de a candida pentru functii de primari sau consilieri. Altele dupa 2014, cum ar fi dreptul strainilor de a cumpara terenuri in Romania. Altfel spus, imaginea pe care campania guvernamentala vrea sa o construiasca despre noua Constitutie, este exagerata. Si, din acest motiv, poate sa fie o arma cu doua taisuri.
mirela.luca@zf.ro
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.