De mai mulți ani, un iubitor de poezie sensibil și generos, dar
lipsit de competența unui profesionist, Ion Machidon face să
funcționeze Editura “Amurg sentimental”, căreia i-a adăugat la un
moment dat și un cenaclu. Naiv și insuficient cultivat, el se
supraevaluează când crede că poate fi liderul unei “mișcări
literare” demne de luat în seamă. Autorii pe care i-a grupat în
jurul editurii și cenaclului sunt aproape toți, după chipul și
asemănarea lui, niște amatori, situați, e adevărat, în proximitatea
literaturii, dar niciodată înăuntrul ei. O antologie de cenaclu –
“Trepte de lumină” – ilustrează această eroare de situare.
Membrii grupării consideră în mod greșit că în poezie totul trebuie
să fie “frumos”, în sensul convențional al cuvântului. Că un poet
trebuie să urce pe “trepte de lumină” (cum este intitulată
antologia), să aibă o atitudine extatică, să vorbească
teatral-melodios. Tonul îl dă chiar Ion Machidon în prefața
sa:
“Să sperăm că și în acest an, prezentându-ne cu această antologie
la căpătâiul marelui înaintaș, Alexandru Macedonski, somnu-i va fi
mai ușor cu încă o primăvară, pentru că liliacul a-nflorit și
privighetoarea cântă de pace, de cer albastru, de dorul celor
plecați pe drumul stelelor nepereche!”
Frumusețea obligatorie este însă la fel de neproductivă din punct
de vedere literar ca urâțenia obligatorie (din poezia tinerei
generații). Plină de cuvinte “poetice”, poezia alunecă în kitsch,
aducând aminte de acele case care au fațadele acoperite cu plăci de
faianță. Aproape oriunde deschizi volumul “Trepte de lumină”, dai
peste discursuri care evocă beatitudinea, dar nu produc nici o
emoție.
Iată, ca exemplu, un fragment din poemul “Amintire” de Mihai
Tănase:
“Eram/ Pasăre migratoare/ În geana ta.// Fără cântec și/ Fără vreun
dor// Treceam…// Și nu era decât/ Lacrima nopții./ În tot acest
pustiu/ De tăcere// Și tu// Mă priveai/ Prin ochi de/
Petale…”
Folosirea unor cuvinte frumoase nu garantează faptul că poezia care
rezultă este frumoasă.
ALEX. ȘTEFĂNESCU. Critic și istoric literar,
prozator, dramaturg, publicist, realizator de emisiuni TV. Născut
la 6 noiembrie 1947. Autor a 15 cărți, dintre care a avut un mare
ecou “Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000”, apărută
în 2005 (s-au scris despre ea 270 de articole pro și contra, a fost
răsplătită cu Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei).
Emisiunea “Un metru cub de cultură” difuzată de Realitatea TV i-a
adus Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004, iar altă emisiune,
“Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex.
Ștefănescu” – Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008.
Noua sa adresă poștală este: București, O.P. 22, c.p. 22. Cea
electronică este alex2108145@yahoo.com