Recital de orga la Sala Radio
Sala Radio va gazdui duminica, 10 octombrie 2010, incepand cu ora 19h00, un recital extraordinar sustinut de Hana Bartosova (foto 1), una dintre cele mai cunoscute si apreciate organiste din intreaga lume. Programul concertului va cuprinde lucrari de P. Eben, Jan Zach, J. K.Vanhal, Jan Krtitel Kuchar, Milan Slimacek , Josef Klicka, Josef Seger, Jan Krtitel Kuchar,Vitezslav Novak, Zdenek Pololanik, Bohuslav Martinu, P. Eben.
Teatrul Național Radu Stanca la Capitala Culturală
Europeană
Teatrul Național “Radu Stanca”- Secția Germană anunță cel mai
important turneu al departamentului din acest an – prezentarea
spectacolului Prah/Tatăl la Pecs, Capitală Culturală Europeană
2010.
Spectacolul PRAH/TATĂL (foto 2) este un coupé de două spectacole
după textul “PRAH sau Anatomia unei temeri” de Spiro György și,
respectiv, “TATĂL sau Anatomia unei crime” de Csaba Miko. Producția
de la Sibiu poartă semnătura regizorului german Brigitte Drodtloff
și a scenografului român Alin Gavrilă, având în distribuție pe
Renate Müller- Nica, Franz Kattesch, Johanna Adam, Ali Deac și
Wolfgang Kandler.
Profesoara sechestrata
Vineri, 8 octombrie și duminică, 10 octombrie, începând cu ora
19:00, la Sala Nouă a Teatrului de Comedie din str. Sfânta Vineri
nr. 11, OPERA PRIMA anunță premiera absolută a spectacolului “Dragă
Elena Sergheevna” după Ludmila Razumovskaia, în regia lui Alexandru
Mâzgăreanu (foto 3).
Piesa prezintă patru elevi de liceu care merg acasă la profesoara
lor de matematică pentru a o felicita de ziua ei. Ajunși în casa
acesteia, aceștia o roagă să le dea cheia de la dulapul cu
lucrările finale pentru a-și modifica notele. Profesoara refuză.
Elevii o sechestrează.
Ludmila Razumovskaia s-a născut in 1946 la Riga – Letonia. A
studiat teatru la Colegiul Dramatic din Sankt Petersburg. Și-a
facut debutul ca dramaturg cu piesa “Dragă Elena Sergheevna” la
Teatrul Tineretului din Talinn (Estonia). Spectacolul a fost un
mare succes și piesa a fost tradusă și jucată în peste 20
țări.
Spectacolul “Dragă Elena Sergheevna” este o producție proprie a
proiectului OPERA PRIMA, în care joacă atât elevi de liceu cât și
actori profesioniști. Spectacolul are distribuție dublă în ceea ce
privește personajele feminine.
Astfel, vineri, 8 octombrie, le veti putea urmări pe Silvia Stanciu
și Mirela Sanda, în timp ce duminică, 10 octombrie, va fi rândul
Sorinei Ștefănescu și al Ilincăi Tuvene.
Panait Istrati, comemorat la Istanbul
Cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la moartea lui Panait Istrati (1884-1935), ICR Dimitrie Cantemir-Istanbul, în parteneriat cu Universitatea Marmara, Primăria Generală a Istanbulului și Muzeul Brăilei, a organizat un panel în ziua de 4 octombrie 2010, la Centrul Cultural Tarîk Zafer Tunaya, situat în inima marii metropole de pe Bosfor și pendinte de Primăria Generală a Istanbulului. Accentul discuției a fost pus pe receptarea operei și personalității lui Panait Istrati în Turcia și România. A fost vernisată și o expoziție documentară pregătită și adusă de Muzeul Brăilei, care rămâne deschisă la Centrul Tunaya până la 10 octombrie, fiind apoi transferată la sediul ICR Istanbul. Proiectul vine în întâmpinarea marelui interes al publicului cititor turc pentru Panait Istrati, cel mai publicat și mai iubit scriitor român în Turcia, mai publicat și mai iubit decât în România însăși, – informează ICR Dimitrie Cantemir (foto 4).
Țiganii ursari descind la București
Joi, 14 octombrie, la ora 18.00, în Spațiul “Anexa” al Muzeului
Național de Artă Contemporană (Calea Moșilor 62-64) va avea loc
vernisajul expoziției “Dansul Ursului” (foto 5). Expoziția face
parte dintr-un proiect mai amplu de valorificare a patrimoniului,
proiect numit “Privește Horezu”. Mai mulți artiști contemporani
(Dumitru Gorzo, Ecaterina Vrana, Dragoș Lumpan, Ștefan Rusu)
alături de copii de la școlile din Horezu, Vaideeni și Costești
oferă o viziune personală asupra acestui proiect cultural, pornind
de la o frescă reprezentându-i pe țiganii ursari, frescă realizată
pe unul dintre pereții exteriori ai bisericii din Covrești
(Vâlcea), în secolul al XIX-lea.