Municipiul Timișoara, care în urmă cu patru ani se lăuda cu un buget record pentru vremea respectivă, peste 660 de milioane de lei, este condus de țărănistul Gheorghe Ciuhandu, sub administrația căruia, scrie presa locală, s-a desfășurat “vânătoarea de imobile istorice” a clanurilor de romi.

Primarul Timișoarei este Gheorghe Coriolan Ciu­han­du (PNȚCD), care se află la al patrulea mandat. Primul său mandat a început în anul 1996.

Gheorghe Ciuhandu a anunțat oficial, în 27 aprilie, că nu va mai candida pentru un nou mandat și că Adrian Orza va fi candidatul Uniunii pentru Timiș.

Atunci, Ciuhandu a spus că a fost, timp de 16 ani, pri­marul Timișoarei “24 de ore din 24, șapte zile pe săp­tămână” și că a pus bunăstarea orașului deasupra oricărei înțelegeri sau alianțe politice. El a adăugat că “factori politici implicați, reprezentanții acestora din con­siliul local, consiliul județean și prefectură, uneori chiar parteneri de alianță”, s-au străduit să blo­cheze sau să întârzie proiectele Timișoarei, din dorința de a diminua performanța administrației în interes elec­toral”. Primarul și-a menținut averea de-a lungul ulti­mului mandat, cu mici modificări în conturi. În anul 2012, primarul Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, nu și-a schimbat foarte mult declarația de avere. Are ace­leași terenuri și locuințe, însă, între timp, și-a vândut autotu­rismul, întrucât în noua declarație de avere apare că nu deține o mașină.

Buget de 985 mil. lei în 2012

În 2012, Primăria Timișoarei are un buget de 985.336.650 de lei, acesta crescând cu 0,17% față de 2011. Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile depășesc anul acesta suma de 330 de milioane de lei. Din acești bani, cei mai mulți, 154.635.500 lei, sunt alocați capitolului combustibili și energie. Pentru învățământ au fost alocați 1.109.000 lei, iar pentru capitolul Cultură, recreere și religie – 5.269.790 lei. Suma de 83.019.660 lei a fost alocată pentru protecția mediului, iar 52.616.840 lei pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică.

Numele primarului Timișoarei, Gheorghe Ciuhan­du, nu a fost implicat, în ultimul mandat, în vreun scandal. Mai mult decât atât, el nu a avut vreodată probleme foarte mari cu justiția. În acest din urmă mandat, Ciuhandu a fost chemat o dată la DNA, în calitate de martor, în urma unei sesizări a unei firme care a participat la o licitație pentru construirea unui parc din Timișoara. Cu toate acestea, numele lui Gheorghe Ciuhandu a apărut, în presa locală, asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul Timișoarei, în urma unor retrocedări.

Presa locală a relatat deseori despre Ionelaș Cârpaci și Vișinel Stancu ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogățit în timpul administrației Ciuhandu.

Conform presei locale, “romii de catifea”, sau “mafia imobiliară țigănească”, au pornit, imediat după Revoluția din decembrie 1989, o adevărată “vânătoare de imobile istorice”. Presa a relatat că, având ajutorul unor funcționari din Primărie, romii sau avocații lor au aflat cine sunt moștenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce au aflat numele moștenitorilor, romii îi convingeau pe aceștia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reușeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalități, obligau proprietarii celorlaltor apartamente să le vândă la preț redus locuințele, până deveneau proprietari pe întregul imobil, scria presa timișoreană.

Ionelaș Cârpaci, alias Johhan Sandner, cum este cunoscut în Germania, acolo unde locuiește, este singurul dintre liderii clanurilor de romi din Timișoara care a ajuns în fața procurorilor pentru escrocherii funciare și fals, fiind cercetat în stare de libertate.

Fostul prefect de Timiș Ovidiu Drăgănescu a dus, în perioada mandatului său, un război surd cu mafia țigănească din Timișoara. El a cerut în repetate rânduri clarificări în privința activităților abuzive ori ilegale ale clanurilor de romi din Timișoara. În urma acestor demersuri, Drăgănescu a primit, pe adresa Prefecturii, scrisori de amenințare, iar în 20 august 2008 a avut loc un incident în timpul căruia Drăgănescu a avut un conflict verbal cu o familie de romi.

Candidații la Primăria Timișoara

La Biroul Electoral Municipal Timișoara au fost de­puse 15 candidaturi pentru funcția de primar al Timișoarei. Primul care s-a înscris a fost inginerul Nicolae Robu din partea USL, urmat de profesorul Szabo Francisc – UDMR și de omul de afaceri Ion Răducanu, care a fost și prefect al județului Timiș, din partea UNPR.

Pentru funcția de primar și-au mai depus candidatura un cadru militar în rezervă, fiind vorba despre Mihai Baia din partea PSDM, un economist, Grigore Marinel Trif – PRM, un inginer, Adrian Orza – Uniunea pentru Timiș (UPT, formată din PNȚCD și FDGR), Claudiu Butuza – Alianța Uniți pentru Timișoara, dar și un manager, Floare Dragomir – PP-LC, un avocat Ștefan Ghireldea – Partidul României Europene, un mediator, Ilie Bertea – PPDD, și un marinar, Marinel Suciu – Partidul Pro Demo.

Totodată, managerul Spitalului Județean Timiș, medicul Gheorghe Nodiți (PDL), și directorul Fila­r­mo­nicii “Banatul”, Ioan Coriolan Gârboni (inde­pen­dent), candidează pentru funcția de primar al Timi­șoarei.

Atunci când Ciuhandu a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat, el a spus că îl va susține pentru funcția de primar pe Adrian Orza din partea Uniunii Pentru Timiș. Orza este actualul viceprimar al Timișoarei, are 43 de ani, este necăsătorit și deține funcția respectivă din anul 2000. Orza a absolvit în 1994 Universitatea Tehnică Timișoara, Facultatea de Electrotehnică, iar în 1997 a absolvit Univer­sitatea Tehnică Timi­șoara, Facultatea de Mana­gement în Indus­trie și Transporturi.

Părerile sunt îm­părțite în privința actualei adminis­trații a Timișoarei. În timp ce unii spun că actuala ad­mi­nis­trație a avut o prestație foarte slabă, alții sunt mulțumiți de ceea ce s-a realizat în Timișoara în ultimii ani.

“Cred că până acum administrația Timișoarei a avut o prestație medie. Adică au reușit să construiască o Casă a Căsă­toriilor frumoasă, lucrează la Parcul Ro­zelor și a avut și alte realizări. De par­tea cealaltă, cred că se putea face mult mai mult la șosele și la trotuare. Dacă mă gândesc bine, nici nu știu cine sunt can­di­dații la Primăria Timișoarei. Nu știu în ce mă­sură candidații au urmat studii de ma­na­gement ca să poată conduce un oraș. Dar la nivel lo­cal contează mai mult latura umană a candidatului decât cea politică”, a declarat Maria Popescu, de 32 de ani.

Cătălin Sendresc, de 24 de ani, consideră că s-au făcut multe lucruri bune în Timișoara, mai ales la ca­pitolul parcuri: “Mie îmi place câte s-au făcut în Timișoara în direcția parcurilor.

Sunt multe parcuri frumoase, modernizate, sunt piste pentru biciclete. Dar drumurile nu sunt deloc într-o stare bună. Când voi merge la vot mă voi axa foarte mult pe părerea rudelor. Pentru că ele sunt mereu la curent cu noutățile, cu toate știrile și știu tot ce se întâmplă în oraș”.

Mihai Răducan, de 33 de ani, spune că mai are timp să își facă o părere despre candidații la Primăria Timișoara și că actuala administrație “și-a făcut deja treaba”.

“Primele mandate ale actualului primar au fost în regulă, cred că și-a făcut treaba. Dar acum s-a cam blazat și actuala administrație nu mai face nimic pentru oraș. Am călătorit în alte orașe mari din țară și pot să vă spun că suntem fruncea numai cu vorba. Brașovul, Clujul, Iașiul ne-au luat-o înainte. Când merg la vot îmi fac o părere despre cine este mai gospodar, mai potrivit pentru oraș. Am ajuns în situația să alegem dintre cei răi pe cel mai puțin rău. La alegerile locale, votez omul, nu partidul”, a declarat Mihai Răducan.

Subiecte #alegeri locale#Gheorghe Ciuhandu#Primaria Timisoara#romi#Timișoara