Miniștrii de finanțe din zona euro nu s-au înțeles cu privire la modul în care să salveze din nou Grecia după o întâlnire de urgență la Bruxelles, ceea ce duce Atena cu un pas mai aproape de default pentru că dacă nu demonstrează că are asigurată finanțarea pentru următoarele 12 luni ar putea să nu primească luna aceasta banii de la FMI.

Șefii finanțelor s-au întâlnit pentru a pune capăt divergențelor cu privire la modul în care trebuie implicat sectorul privat în cel de-al doilea bail-out al Greciei. Într-o tabără se află Germania, care vrea majorarea obligatorie cu șapte ani a scadenței obligațiunilor grecești, iar în cealaltă BCE și Franța, care cer ca orice implicare a sectorului privat să se facă pe bază de voluntariat.


Se mai întâlnesc o dată

Singurul rezultat concret al întâlnirii a fost stabilirea unei noi întâlniri pe 19 iunie, cu o zi mai devreme decât era prevăzut, scrie Bloomberg. Sunt șanse mari ca nici atunci să nu se ajungă la un numitor comun, iar discuțiile ar putea continua până în iulie, a declarat ministrul de finațe luxemburghez Luc Frieden. “Nu știu dacă vom reuși să stabilim un nou program pentru Grecia. Cel mai probabil nu”, a spus și omologul său ceh Ivan Miclos.

Totuși, miniștrii au asigurat că vor face astfel încât Grecia să nu se confrunte cu o criză de lichiditate în iulie. Statul elen ar trebui să primească până la finele lunii iunie o tranșă de 12 miliarde de euro din pachetul de salvare de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut, însă regulile FMI nu permit eliberarea banilor dacă statul nu dovedește că își poate acoperi necesarul de finanțare în următoarele 12 luni, potrivit The Wall Street Journal.

Când Grecia a negociat primul pachet de asistență, UE și FMI mizau că statul va putea accesa credite pe termen lung de la investitori privați în 2012. Randamentele obligațiunilor elene au atins însă niveluri extrem de mari, ceea ce însemnă că statul nu se poate împrumuta de pe piețe. Fără ajutor extern, Grecia se va confrunta începând cu anul viitor cu deficiențe de finanțare uriașe.


Nemții vin cu propuneri concrete

Referitor la conținutul noului pachet de salvare, Germania a propus extinderea termenelor de scadență ale obligațiunilor guvernului elen cu șapte ani, măsură despre care agențiile de evaluare financiară au spus că va fi considerată drept default, iar președintele BCE a caracterizat-o ca fiind “o greșeală uriașă”. Ministrul german de finanțe Wolfgang Schaeuble a declarat că trebuie insistat pe includerea participării sectorului privat în salvarea Greciei. Unii miniștri de finanțe susțin că orice decizie ar fi luată va trebui aprobată de BCE. Ministrul francez al finanțelor Christine Lagarde a exclus orice măsură care ar declanșa un eveniment de credit.

În tabăra BCE, Mario Draghi, viitorul șef al insti­tuției, a declarat că planul pentru Grecia nu trebuie să includă vreun element obligatoriu pentru investitorii privați, dar a subliniat că o propunere de genul Ini­ția­tivei Viena, care a implicat menținerea expunerilor băn­cilor față de mai multe state est-europene în tim­pul crizei financiare, ar putea primi aprobarea băncii.

Miniștrii de finanțe au avertizat că un plan inspirat de Germania ar putea forța guvernele zonei euro să scoată din buzunar 20 mld. euro pentru a preveni pră­bușirea sistemului bancar al regiunii, cu aceste fonduri ur­mând a fi recapitalizate băncile elene și asigurate lichidități de urgență pentru acestea, scrie Financial Times. În ciuda măsurilor de austeritate adoptate la cererea UE și FMI, Grecia nu reușește să res­­pecte angajamentele fiscale pe care și le-a asumat. De­ficitul bugetar a crescut cu aproape 13% în primele cinci luni, de la 9,1 mld. euro în ianuarie-mai 2010 la 10,3 mld. euro. Atena țintea un deficit de 9,07 mld. euro.


Efectele unui default al Greciei pot fi controlate

Efectele unui eventual default al Greciei ar putea fi controlate dacă liderii europeni convin ca restructurarea datoriilor să se facă în mod ordonat, a declarat fostul economist-șef al FMI Raghuram Rajan, citat de agenția de presă Thomson Reuters.

“Un avantaj al acestui proces îndelungat de ieșire din criză este acela că multe entități din sectorul privat și-au redus expunerea la Grecia. Astfel, gradul de expunere al băncilor europene este mai limitat decât era acum un an sau chiar acum șase luni, iar astfel costul unui default al Greciei și restructurării datoriilor poate fi absorbit de sectorul bancar”, a spus Rajan. Recent, președintele Bundesbank Jens Weidmann a declarat că moneda unică europeană poate supraviețui unei eventuale intrări a Greciei în incapacitate de plată.


George Soros Soros: Politicienii europeni câștigă doar timp

Miliardarul american George Soros a criticat autoritățile europene, considerând că acestea nu au adus soluții pentru depășirea crizei datoriilor de pe continent. Criticile vin în condițiile în care randamentele obligațiunilor grecești pe zece ani au atins niveluri record de 17,8% pe an. Soros apreciază că oficialii europeni nu fac decât să “câștige timp” și nu rezolvă problemele, scrie The Telegraph.

“Este un lucru normal ca autoritățile să facă astfel, dar în acest caz mi-e teamă că fac o greșeală”, a afirmat investitorul. Piețele financiare se confruntă cu noi turbulențe, după ce Grecia a primit de la agenția de evaluare financiară S&P cel mai scăzut rating acordat vreunei țări, CCC. Mulți investitori anticipează că statul elen va intra necontrolat în incapacitate de plată.

Subiecte #ajutor financiar#atena#Bruxelles#default#grecia#zona euro