“Tinta de inflatie pentru 2006 ramane neschimbata, cel putin pentru moment, la 5% plus sau minus un punct procentual”, a declarat ieri viceguvernatorul BNR Cristian Popa, aflat la un seminar economic la Viena organizat de revista Euromoney. O eventuala modificare ar urma sa fie facuta publica la jumatatea lui februarie, o data cu urmatorul Raport asupra inflatiei.
Viceguvernatorul spune ca tinta de inflatie pe urmatorii doi ani va constitui subiect de dezbatere in Consiliul de Administratie al Bancii Nationale in perioada urmatoare, cu scopul conturarii traiectoriei dezinflatiei pe termen mediu.
“Ceea ce este de asemenea important este ca, in pofida ratarii obiectivului, regimul de tintire a inflatiei a fost utilizat nu numai pentru clarificarea deciziilor dificile cu care se confrunta banca centrala, dar si pentru ancorarea asteptarilor publice”, a mai spus Popa.
Oficialul a spus ca misiunea BNR de reducere a inflatiei a fost complicata in 2005 de majorarea preturilor reglementate ale energiei si ale utilitatilor, de catre inundatiile care au afectat preturile alimentelor, de cresterea costurilor globale ale combustibililor si de deschiderea graduala a pietei romanesti catre investitorii straini. Viceguvernatorul s-a referit si la scumpirile utilitatilor pentru acest an, dand de inteles ca acestea ar putea afecta din nou tinta de inflatie.
De altfel, analistii consultati de ZF sunt sceptici privind posibilitatea BNR de a tine sub control ritmul de crestere al preturilor anul acesta. Tinta de 5% pentru decembrie 2006 nu are credibilitate, spun ei, asteptandu-se ca banca centrala sa apeleze la clauzele de exonerare si sa majoreze tinta de inflatie, la fel cum a facut si anul trecut.
Inflatia din decembrie 2006 este vazuta de analisti in afara benzii de variatie, adica in jurul valorii de 6,5%, sau chiar 7%. In luna noiembrie 2005, atunci cand BNR a publicat cel mai recent Raport trimestrial asupra inflatiei, Cristian Popa spunea ca se asteapta ca inflatia la finele lui 2006 sa se apropie de marginea superioara a intervalului de variatie, adica 6%.
Instrumentele pe care Banca Nationala le are la indemana pentru scaderea inflatiei sunt aceleasi ca si pana acum, sustine viceguvernatorul Popa. “In afara de ratele dobanzii si miscarile cursului de schimb, se va pune un accent mai mare pe prudenta politicii monetare prin masuri de influentare directa a vitezei cu care creste creditul neguvernamental”, a declarat viceguvernatorul.
Cu alte cuvinte, Banca Nationala inca pastreaza masurile administrative de limitare a creditarii ca rezerva pentru scenariul in care tinta de inflatie va fi pusa in pericol de alte derapaje.
“Avem in vedere rezervele minime obligatorii, atat in valuta, cat si in lei. Este vorba despre limitarea poverii de credit a gospodariilor si a indivizilor, atat in ceea ce priveste creditul de consum si cel ipotecar, si totalul acestora, si despre evitarea unui entuziasm excesiv al bancilor in a se expune in valuta fata de debitorii neprotejati la riscul valutar”, a mai spus Popa.
Instrumentul clasic pe care banca centrala il putea folosi pentru a limita cererea de consum – ratele dobanzilor la creditele in lei – nu mai este eficient, considera viceguvernatorul. Si asta pentru ca doar 40% dintre creditele din sistemul bancar sunt in lei, iar Banca Nationala este debitor net fata de sistemul bancar, explica el.
Astfel, majorarea ratei dobanzii pentru lei se propaga dificil in economie, existand si riscul, daca dobanzile sunt excesiv de mari, ca acestea sa aiba efectul contrar, de crestere a expunerii pe valuta a creditelor, spune Popa. “Dorim ca acesta (creditul, n. red.) sa creasca astfel incat relatia intre lei si valuta sa se manifeste in favoarea leilor, dar nu dorim ca aceasta crestere sa fie atat de rapida incat sa compromita sansele ca noi sa atingem tinta de inflatie propusa pentru anul 2006”, a conchis viceguvernatorul BNR.