Industria tipografica din Transilvania a cunoscut in ultimii ani cresteri spectaculoase atat la nivelul numarului de clienti, cat si in ceea ce priveste cifrele de afaceri. Deschiderea de editii locale ale principalelor cotidiene centrale, precum si ramificarea specificului de presa o data cu aparitia de publicatii specializate, destinate unui public-tinta bine definit, sunt doar doua dintre premisele conturarii si dezvoltarii unei piete tipografice transilvanene.
Extinderea divertismentului electronic si promovarea sa agresiva este una dintre principalele cauze ale scaderii tirajului de carte. Televizorul este comod de accesat, iar astazi se cauta comoditatea, indiferent de ce sens dam notiunii. Pe de alta parte, pentru tinerii de astazi, Internetul este principala sursa de informatii, marile enciclopedii universale pot fi accesate pe Internet, iar grupurile de discutii, pe domenii, au devenit o obisnuinta printre utilizatorii Internetului. Cu toate acestea, in prezent numai in judetul Cluj exista, conform Centrului Regional de Statistica, 3 tipografii de stat si 101 private. In urma cresterii numarului de materiale informative sau publicitare pe suport tiparit, tipografiile transilvanene au din ce in ce mai mult de lucru.
Literatura sezoniera
In cei 13 ani de functionare, la tipografia Mirton s-au tiparit 3.509 titluri de carte. “Am evoluat o data cu dezvoltarea pietei. Daca in 1991, am tiparit 16 titluri, in 2003 am ajuns la 528. Imprimeria Mirton nu este afectata prea mult de scaderea tirajului de carte, la noi, acesta a crescut in ultimii ani. Acest lucru se poate explica prin faptul ca 90% dintre cartile care se tiparesc la Mirton sunt de specialitate, piata de desfacere fiind universitatile din Timisoara”, a declarat pentru ZF Transilvania Camelia Butu, sef serviciu financiar Mirton. Principalii clienti ai Imprimeriei Mirton sunt: societati comerciale, universitati, licee, scoli, autori – persoane fizice, edituri, primarii, spitale si cabinete medicale. “Nu putem stabili decat o ierarhizare a acestor segmente de clienti, diferentele procentuale dintre acestea fiind foarte mici. Astfel, pe primul loc clasam autorii de carti, apoi societatile comerciale si intre celelalte segmente nu putem stabili o ierarhie deoarece vanzarile pentru fiecare dintre acestea difera de la luna la luna”, mai spune Camelia Butu.
Datorita scaderii tirajului de carte din ultimii ani, tiparirea cartilor a devenit o ocupatie “sezoniera” pentru tipografiile transilvanene. “Tiparim carti, in general, pe perioada verii, intrucat inainte de inceperea anului scolar se intensifica activitatea editurilor de carte scolara si, imp licit, cea a tipografiilor pe acest segment. Astfel, un procent relevant din tiparul de carte pe care il realizam este reprezentat de manualele scolare, culegeri”, spune Emil Kanya, directorul Companiei de Productie Tipografica Cluj-Napoca.
“Oamenii n-au pierdut inca magia lecturii. Se schimba, incet, dar sigur, suportul. Poate, inca, zeci, sute de ani Cartea, in sensul clasic, va exista. Apoi, se va citi pe monitorul computerului (sau cu ochelari inteligenti conectati la acesta) ori se va folosi, in tren, in tramvai, e-book, cartea electronica mult mai mica si mai incapatoare pentru informatii”, este de parere Camelia Butu.
Fabrica de carti
Tipografia SC Puzzle Inc a pornit in urma cu trei ani, cu o investitie initiala de 50.000 de euro si a crescut in timp, desi la acel moment existau deja in Cluj-Napoca cateva tipografii de mare tiraj. Puzzle Inc a creat o revista de informatie editoriala, “Fabrica de carti”, care se distribuie gratuit si apare lunar. “In urma colaborarilor pe care le avem cu diverse edituri ne-am gandit sa scoatem o revista care sa marcheze evenimente, cum ar fi targurile sau lansarile de carte, care sa cuprinda interviuri cu editori sau scriitori. Pe scurt, o inventariere a tot ceea ce tine de productia de carte, de la concepere, la tiparire si promovare”, a declarat Claudiu Mocan, director Puzzle Inc.
Principalii clienti ai tipografiei Puzzle Inc sunt editurile si autorii-persoane fizice, peste 50% din capacitatea de productie a tipografiei fiind reprezentata de tiparul de carte. “Tiparim foarte multa carte religioasa, care are un tiraj constant, cam de 2.000 de exemplare. Astfel, nu am fost afectati de scaderea tirajelor de carte din ultimii ani”, spune Claudiu Mocan.
“Intotdeauna m-a fascinat arta tiparului. Pe de alta parte, se spune ca painea si tiparul merg bine chiar si in caz de razboi. Nu ne-a intimidat concurenta si am reusit sa ne facem clienti cu care colaboram constant. Foarte putine dintre comenzile pe care le primim sunt accidentale”, a declarat Claudiu Mocan, directorul SC Puzzle Inc Cluj-Napoca. Pentru 2004, Puzzle Inc estimeaza o cifra de afaceri de 180.000 de euro.
Documentele fiscale la tipar
Anual, Imprimeria Nationala abiliteaza tipografii din toata tara pentru tiparirea documentelor cu regim special. Selectia unitatilor tipografice se face pe criterii care tin de dotarea cu echipament de mare productivitate, care sa asigure o capacitate de productie considerabila si costuri rezonabile, de conditiile de supravegere si paza care trebuie sa prezinte un grad ridicat de securitate a materiilor prime si a produselor finite. De asemenea, tipografiile trebuie sa aiba o experienta de minimum trei ani in tiparirea formularelor cu regim special sau a altor tipuri de formulare.
In Transilvania exista aproximativ 16 firme abilitate de catre Imprimeria Nationala si o firma din Bucuresti care are raspandite centre de preluare a comenzilor in toate zonele. In Timisoara exista doua tipografii care au obtinut abilitarea Imprimeriei Nationale petru tiparirea documentelor cu regim, dar, in total pe piata sunt prezente sase firme, cu 14 centre de preluare a comenzilor. “Incepand cu 1998, Mirton a obtinut in fiecare an abilitarea Imprimeriei Nationale pentru tiparirea documentelor fiscale cu regim special personalizate. Acest lucru inseamna ca am indeplinit toate conditiile impuse de Imprimeria Nationala, printre care si lipsa datoriilor la bugetul statului si capacitatea financiara pentru sustinerea productiei”, spune Camelia Butu, sef serviciu financiar Mirton.
Descentralizarea presei
In prezent, 50% din tirajele care se tiparesc la Cluj sunt acoperite de Compania de Productie Tipografica Cluj-Napoca, membra a Grupului Media Pro. “Incepand cu 1999, a devenit stringenta infiintarea unei tipografii care sa acopere necesitatile tiparului de presa in Cluj-Napoca si in Transilvania. Transformarea Clujului intr-un centru zonal de distributie, ca o consecinta fireasca a deschiderii de noi ziare locale, precum si a editiilor de Transilvania ale principalelor cotidiene centrale a condus la acest lucru”, este de parere Emil Kanya, directorul Companiei de Productie Tipografica Cluj-Napoca. Tipografia a fost infiintata in 1999 si functioneaza pe piata din martie 2000. Momentul deschiderea tipografiei a coincis cu achizitionarea unei rotative offset Heidelberg Harris tip Mercury, cu opt grupuri de imprimare fata-verso. Rotativa este specializata in tiraje mari, avand o capacitate de 35.000 de ziare pe ora, fiind cea mai mare din Transilvania.
In anul 2000, in momentul in care a inceput sa functioneze, la Compania de Productie Tipografica din Cluj-Napoca se tipareau cinci titluri de ziare. Acum s-a ajuns la un numar de 36 de titluri de ziare, dintre care 10 sunt cotidiene. Tipografia a demarat cu o cifra de afaceri de 980.000 de dolari in 2000, pentru a ajunge la 2.700.000 de dolari, cifra de afaceri in 2004. Astfel, in cei patru ani de functionare, Compania de Productie Tipografica din Cluj-Napoca a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri de aproximativ 275%. “Dezvoltarea si cresterea tipografiei au fost spectaculoase pana in 2003. A avut loc acomodarea cu piata, precum si familiarizarea clientilor cu specificul serviciilor pe care le oferim. Acum evoluam constant, intrucat tipografia functioneaza la capacitate maxima. Pe viitor, intentionam sa ne optimizam activitatea prin investitii in noi tehnologii”, spune Emil Kanya.
Cu o investitie initiala de 5 milioane de dolari, Compania de Productie Tipografica Cluj-Napoca este specializata in tiparul de ziar, care reprezinta 98% din volumul total de productie. “Segmentul de pe piata de tiparituri pe care il acoperim este cel al ziarelor si constituie, in acelasi timp, si principalul nostru obiect de activitate”, a declarat pentru ZF Transilvania Emil Canea, directorul tipografiei. “Pana in 2002, majoritatea tipografiilor din tara depindeau de Fabrica de Hartie Letea. In ultimii doi ani, s-a dezvoltat o piata a hartiei de ziar din import sI au aparut, de asemenea, reprezentante in Romania ale marilor firme producatoare de tehnologie tipografica si consumabile tipografice”, a mai declarat Emil Kanya.
Prima tipografie “la distanta”
Tipografia Garamond are 76 de angajati si functioneaza in Cluj-Napoca din anul 1993. Este o societate cu capital privat integral roman si dispune de rotativa pentru ziare cu patru linii de productie, cea de-a cincea fiind acum in montaj. 90% din capacitatea de productie Garamond revine tiparirii de ziare, in timp ce revistelor, cartilor si altor materiale tipografice le revin doar 10%. “Am fost prima tipografie din Romania care a tiparit ziare centrale la distanta. Inca din 1995, distributia devenise o problema pentru foarte multe cotidiene centrale si tiparirea la nivel zonal era o necesitate”, declara Stefan Bara, director general Garamond. La Garamond se tiparesc 19 titluri de ziare zilnic, iar cea mai mare dintre cele patru linii de productie are o capacitate de 24.000 de ziare pe ora, insa nu functioneaza la capacitate maxima datorita tirajelor mici.
Tipografia Garamond Cluj-Napoca a inregistrat o cifra de afaceri de 3 milioane de euro in 2004, cu 20% mai mult fata de anul precedent. “Pentru 2005, estimam o crestere de aproximativ 15%. Principalul factor care contribuie la imbunatatirea rezultatelor Garamond este investitia constanta in utilaje. Nu am facut achizitii foarte importante, insa anual investim cate 150.000 de euro in modernizare si retehnologizare”, ne-a declarat Magdalena Vintze, director economic Garamond. Profitul brut inregistrat de Garamond in 2003 a fost de 250.000 de euro, iar pana la sfarsitul lui 2004 se astepta o crestere de pana la 20% fata de anul precedent, cu toate ca piata industriei tipografice se confrunta cu problemele datorate importurilor de cerneluri si placi tipografice. “Materialele folosite sunt la preturi occidentale, in timp ce produsul finit trebuie sa fie la preturi adaptate la posibilitatile pietei din Romania”, este de parere Stefan Bara, director general la Tipografia Garamond.
Investitii constante
Intretinerea unei tipografii presupune, pe langa investitia initiala si care poate fi foarte costisitoare, investitii constante pentru intretinerea echipamentelor si achizitionarea de consumabile tipografice. La Compania de Productie Tipografica din Cluj-Napoca, tehnica de calcul necesara transmisiei ziarelor de la Bucuresti sau din alte orase ale Transilvaniei este o alta dimensiune investitionala.
Tipografia Mirton din Timisoara a pornit in 1990 cu o masina de tipar offset, de tip Romayor 313. “Pana in 1995, a avut loc un complex proces de dotare, organizare, extindere a spatiilor, modernizare a sectiilor si angajare de salariati. Profilul tipografic de imprimare se facea prin doua modalitati specifice: tipar plan offset si tipar inalt. Aici au fost aduse doua masini de tipar inalt Grafopress (format 28 x 38 cm), o masina de tipar Original Heidelberg, doua masini de stantat format A2 si A3, mese de montaj si de potrivit forme. Dotarea si organizarea sectiilor au crescut impreuna. S-a trecut apoi la amenajarea unei sali de masini cu o suprafata de 100 mp”, a declarat Camelia Butu, sef serviciu financiar Mirton.
De la Guttenberg la tiparul digital
Prin secolele al XIV-lea – al XV-lea, cand a inceput imprimarea cartilor cu ajutorul matritelor sapate in lemn, textul se imprima numai pe o fata a colii de hartie (recto); o data cu imbunatirea procedeului si cu perfectionarea presei, cartea tiparita a inceput sa fie imprimata pe ambele fete ale foii (recto-verso). Si astazi, unele carti editii de lux, reproduceri de arta plastica etc. se tiparesc pe o singura fata a foii, fie din motive de estetica, fie pentru a da mai multa finete reproducerilor in culori. In Transilvania, pana la 1800, functionau deja tipografii la Sibiu, Oradea, Blaj. In 1900, in Oradea, functionau nu mai putin de 24 tipografii.
La tiraje mari, de peste 500 de exemplare, cel mai avantajos este tiparul clasic, in timp ce pentru tiraje mici, optiunea cea mai rentabila este tiparul digital. transilvania@zf.ro