tiriac, chemat sa salveze investitiile straine

In conditiile in care investitiile straine directe in Romania au scazut in 2002 cu peste 30%, pana la 1,049 miliarde de dolari, si nici in acest an situatia nu se anunta mai buna, guvernul a decis ca Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) are nevoie de ajutor.
Astfel, guvernul a apelat la omul de afaceri Ion tiriac pe care l-a numit in fruntea unui Consiliu de Strategie, care sa coordoneze activitatea Agentiei.
tiriac isi va folosi relatiile pe care si le-a creat de-a lungul anilor pe plan extern pentru a incerca sa atraga cat mai multi investitori straini, Romania fiind inca o piata pe care multe companii straine puternice o ocolesc.
“Eu personal am multa treaba, dar ideea acestui Consiliu mi s-a parut atat de importanta incat am decis sa renunt la unele din aceste treburi. Pana acum ne-am vandut ieftin si trebuie sa incercam sa aducem nume mari care sa investeasca in Romania”, a afirmat Ion Tiriac imediat dupa numire.
Consiliul va avea cel mult 15 membri, reprezentanti de prestigiu ai mediului de afaceri din tara si strainatate, cu experienta in domeniu si o probitate morala recunoscuta, a declarat Marian Saniuta, presedintele ARIS.
tiriac va lucra impreuna cu fostul presedinte al Philips Germania, Karel Wurstin, cu Siegfrid Wolf, presedintele companiei germane din industria auto Magna Europa, cu Klaus Mangold, presedintele Daimler-Chrysler Services, dar si cu fostul coordonator al Pactului de Stabilitate in Europa de Sud-Est, Bodo Hombach.
Discutiile autoritatilor romane cu marii investiori s-au derulat, pana in prezent, prin intermediari sau la nivel politic, fiind necesar sa se asigure o relatie directa si transparenta intre ARIS si investiorii straini, a mai spus tiriac.
El a precizat ca principalul obiectiv al proiectelor de investitii trebuie sa fie crearea unor noi locuri de munca si nu mentinerea in functiune a marilor intreprinderi neviabile.
Intrebat daca nivelul coruptiei si al birocratiei din Romania va afecta relatiile cu marii investitori straini, presedintele noului Consiliul de Strategie a afirmat ca oamenii de afaceri cunosc destul de bine aceste fenomene. “Nu noi am inventat coruptia. Noi doar am perfectionat-o, pe ici, pe colo”, a spus omul de afaceri.
Potrivit ordonantei de urgenta, activitatea Consiliului va consta in coordonarea tehnicilor de abordare a potentialilor investitori straini interesati de dezvoltarea unor proiecte de investitii in Romania si diseminarea informatiilor in mediile de afaceri din strainatate.
Membrii consiliului nu vor avea dreptul sa participe la deliberarea sau adoptarea unor decizii privind investitiile in Romania in cazul in care au un interes personal financiar ori comercial in astfel de activitati, se mai arata in actul normativ aprobat de guvern.
Ion tiriac este unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri romani, averea sa depasind 300 de milioane de dolari. Cele mai cunoscute investitii ale sale pe piata romaneasca sunt Banca tiriac, unde detine circa 70% din actiuni, afacere care este estimata de 100 milioane de dolari, precum si societatea de asigurari Allianz – tiriac, din care detine 44%. Societatea de asigurari a avut o cifra de afaceri de 92 mil. euro in 2002. In plus, tiriac detine afaceri de 200 mil. euro si in domeniul auto. Companiile din cadrul diviziei auto a tiriac Holdings reprezinta pe piata romaneasca marci precum Chrysler, Ford, Hyundai, Jeep, Mazda, Mercedes si Mitsubishi. Profitul diviziei a fost anul trecut de peste 6 mil. euro.
De asemenea, omul de afaceri detine un pachet de actiuni si din Metro Romania, filiala a puternicului grup de retail din Germania. Anul trecut, Metro a avut pe piata romaneasca o cifra de afaceri de 600 mil. euro.
Romania nu a reusit sa atraga anul trecut mai mult de un miliard de dolari din investitii straine directe (1,049 miliarde de dolari din datele Registrului Coertului), desi autoritatile mizau pe intrari de capital in valoare de 1,7 miliarde de dolari. Datele Bancii Nationale indica pentru anul trecut un nivel al investitiilor usor mai mare, de 1,090 miliarde de dolari, insa tot in scadere fata de un volum de 1,174 miliarde in 2001. Diferentele dintre cele doua statistici vin din faptul ca BNR inregistreaza fluxuri de bani, asa cum sunt raportate statistic de bancile comerciale, in timp ce Registrul Comertului raporteaza stocul de investitii. A doua varianta este considerata mai acoperitoare pentru ca include si transferurile in bani si in natura de la companii mama la subsidiare din Romania.
In opinia autoritatilor, principalele motive pentru care investitiile straine in Romania nu au atins in 2002 un nivel superior anului anterior sunt oferta redusa prezentata in sectorul utilitatilor publice si interesul scazut al investitorilor straini fata de privatizarea Bancii Comerciale Romane. La acestea se adauga si situatia economiei mondiale, caracterizata in general de scaderea solicitarilor de fuziuni si achizitii.
Si totusi, in zona au fost si exceptii: in Cehia investitiile au fost anul trecut de 9 miliarde de dolari fata de 5 miliarde de dolari in 2001, pe baza privatizarii din sectorul energetic.
In doisprezece ani, volumul investitiilor straine directe in Romania de-abia s-a apropiat de noua miliarde de dolari, mai putin de jumatate din cat au atras alte tari din Europa Centrala de Est. In 2001, Polonia ajunsese deja la 39 miliarde dolari, Ungaria la 21,5 miliarde dolari, iar Republica Ceha la 12,5 miliarde dolari.
Aceste cifre spun foarte mult, avand in vedere ca, din punctul de vedere al Bancii Mondiale, cel mai bun parametru pentru a judeca unde se afla o tara ca mediu de afaceri este nivelul investitiilor straine directe.
Experienta tarilor vecine a aratat ca este de preferat un climat general favorabil afacerilor, creat inclusiv printr-un nivel redus al impozitului pe profit, decat acordarea a tot felul de facilitati greu de administrat si care favorizeaza coruptia. De asemenea, mai importanta decat facilitatile s-a dovedit eliminarea barierelor la intrarea pe piata, cum au fost restrictiile in cumpararea de terenuri. miruna.lebedencu@zf.ro