0,5%. Aceasta este limita maximă a deficitului fiscal structural pe care și-l va asuma România conform Pactului fiscal care va fi semnat între țările Uniunii Europene. Deficitul structural este un deficit bugetar ajustat la creșterea economică. Conform FMI, deficitul bugetar structural al României ar fi de circa 0,1% în 2012, aferent unui deficit bugetar de 1,9% șI unei creșteri economice prognozate de 2%.
4%. Cu atât a scăzut comerțul cu amănuntul în primele 10 luni din 2011, continuând tendința din 2010 (-5%) șI 2009 (- 8,5%). Cumulat, aceasta înseamnă o scădere de 20% a consumului față de vârful din 2008. Întrebarea este dacă în 2012 comerțul cu amănuntul, care este cel mai important indicator al consumului populației, îșI va reveni. Datele pe ultimele luni 2011 nu indică o oprire a scăderii.
5%. Acesta este noul prag al deținerii maxime la SIF-uri (societățile de investiții financiare) , conform unei legi adoptate în Parlament aflate la promulgare la președintele Traian Băsescu. Există opinii că acest moment este pentru SIF-uri, care dețin numeroase active în companii românești, un aedvărat moment al privatizării, pentru că cei care dețin conducerea acestor societățI ar fi fost numiți cu influențe politice.
6%. Noua dobândă de politică monetară a Băncii Naționale după reducerea cu 0,25% din luna noiembrie a acestui an. Mișcarea a surprins analiștii, fiind efectuată într-o perioadă când piețele periferice cum este România erau considerate fragile ca urmare a extinderii crizei datoriilor suverane din zona euro. Din punctul de vedere al inflației însă, aflată spre minime istorice aproape de 3% ca urmare a recoltei agricole abundente, dobânda mai poate scădea.
22%. Creșterea surpriză a agriculturii în PIB pe trimestrul III al acestui an cu 22%, una din cele mai mari rate anuale înregistrate vreodată, care a adus o creștere a PIB-ului trimestrial de 4,4%, prima din Uniunea Europeană.
24%. Creșterea exporturilor cu 24% pe primele 11 luni ale anului, după o creștere similară în 2010. Întrebarea este dacă ritmul acesta va continua în 2012, având în vedere previziunile de încetinire a creșterii șI chiar de recesiune care s-au făcut pentru zona euro după criza datoriilor suverane.
50%. Jumătate, adică 50%, dintre creditele acordate în sistemul bancar, de 50 mld. euro- pentru persoane fizice șI companii, pe termen scurt mediu sau lung, în lei sau în valută – au o întârziere la plată de cel puțin 15 zile. Aceasta înseamnă că asupra unui volum de credite de 25 miliarde de euro planează posibilitatea de a nu fi returnate.
60%. Cu atât au scăzut investițiile străine directe pe primele 10 luni din 2011, până la 1,3 miliarde euro, șI este probabil ca evoluția să se păstreze pentru tot acest an. La acest capitol, cel mai mare impact îl are retragerea Nokia, care ajunsese la exporturi de 2 miliarde de euro pe an. Impactul retragerii asupra valorii exporturilor este mare, dar asupra PIB-ului este mult mai redus, de circa 0,1%, pentru că valoarea adăugată local – salarii, impozite, profit – era redusă.
110%. Banca Austriei a anunțat că sucursalele băncilor cu capital austriac din Europa de Est, inclusiv din România, nu vor mai putea da credite decât în limita a 110% din depozitele atrase. Efectele vor fi majore pentru economia locală dacă Banca Austriei va cere acelașI raport cu depozitele șI pentru creditele deja acordate. Aceasta ar duce la o ieșire dramatică a capitalului austriac bancar din România, având în vedere că sunt bănci precum Volksbank unde depozitele sunt de patru ori mai reduse decât creditele acordate.
400%. Cu atât au crescut în 2011 la bursă titlurile Oltchim, compania de îngrășăminte chimice controlată de stat. Chiar dacă are pierderi, compania este vânată de investitorii străini. FMI a cerut privatizarea sa, dar statul român trebuie să evalueze bine ceea ce va face astfel încât să nu se trezească cu o închidere a companiei după privatizare. Dezindustrializarea prin privatizări ratate după 1990 este cea mai grea povară a economiei din ultimii 20 ani.