Energia a fost ca de obicei o piață agitată, anul 2011 fiind caracterizat prin schimbări majore de strategii atât la nivelul statului, cât al jucătorilor privați. Într-un moment în care lupta pentru resurse și pentru deținerea de active energetice pare mai aprigă ca niciodată, acestea fiind reale oaze de stabilitate în furtuna economică actuală, statul român începe cea mai importantă campanie de privatizări din ultimii ani, fiind dispus, sub presiunea instituțiilor financiare de la care s-a împrumutat, să renunțe la capacități importante. Ziarul Financiar continuă seria materialelor în care își propune să realizeze o retrospectivă a celor mai importante zece evenimente ale anului, de această dată în prim plan fiind piața energiei.
1. Privatizările și managementul privat
Anul 2012 ar trebui să fie marcat de demararea celor mai mari procese de privatizare din ultimii ani, statul român punând la vânzare pachete minoritare din perlele energetice, Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica și Transgaz, dar și participații majoritare din CEN Oltenia și CEN Hunedoara, structuri care vor reuni cele mai mari termocentrale din România cu minele de cărbuni. Dacă se va realiza, acesta va fi cel mai important val de privatizări, după ce în 2004-2005 România a renunțat la unicul producător de petrol și gaze pe care-l avea, precum și la jumătate din companiile de distribuție a energiei electrice. Deciziile s-au luat anul acesta sub presiunea FMI, Băncii Mondiale și a Comisiei Europene. Peste acest val de privatizări, anul acesta s-a decis introducerea managementului privat în 4 companii de stat, Hidroelectrica, Oltchim, Romarm și Electrica Furnizare.
2. Forța majoră
În septembrie, Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie de stat, a activat clauza de forță majoră din contractele de vânzare a energiei electrice, compania fiind confruntată cu o reducere abruptă a producției de energie din cauza secetei. Clauzele ar putea fi menținute chiar și anul viitor, lucru care a produs un mare deranj printre clienții obișnuiți cu energia hidro ieftină, așa cum este cazul Energy Holding. A fost pentru prima dată de la încheierea controversatelor contracte directe când Hidroelectica a activat clauza de forță majoră prin care nu mai este obligată să-și îndeplinească obligațiile contractuale. În 2003, când a fost înregistrată una dintre cele mai severe secete din România, Hidroelectrica nu a activat această clauză și a înregistrat la finalul anului pierderi de circa 100 mil. euro. Totodată, anul acesta compania a trimis notificări de reziliere pentru toate contractele care au fost încheiate în afara bursei de energie OPCOM, Hidroelectrica fiind mai determinată ca niciodată să pună punct relației de aproape un deceniu pe care a dezvoltat-o cu traderii de energie.
3. Aplicarea schemei de sprijin pentru energia verde
După trei ani de așteptări, investitorii în energie verde și-au văzut visul cu ochii: schema de sprijin pentru regenerabile a început să-și producă efectele în luna noiembrie, acesta fiind cel mai important magnet pentru companiile care au venit în România pentru a vâna soarele, vântul sau apa în scopul producerii de energie. În total, statul român pune la bătaie 10 miliarde de euro pentru a-i atrage pe investitorii în energia verde, iar în schimb ei promit investitții de miliarde de euro în parcuri eoliene, centrale pe biomasă sau centrale solare.
4. Pariul cu Marea Neagră
Adâncurile Mării Negre au devenit cel mai disputat teritoriu românesc de căutătorii de petrol și gaze, această zonă necercetată până acum atrăgând rând pe rând pețitori de talie mondială, cum ar fi Exxon sau Lukoil. Adunarea sumelor anunțate până acum de companiile care au perimetre de explorare în zona de mare adâncime a Mării Negre duce la un total de 2,5 miliarde de dolari. Dacă într-adevăr aici se ascund însă zăcăminte importante de petrol și gaze, banii se dublează, Marea Neagră devenind astfel una dintre cele mai costisitoare expediții făcută vreodată în căutarea de hidrocarburi în România. Cei mai avansați sunt Petrom alături de americanii de la ExxonMobil care deja au luat decizia săpării primei sonde la mare adâncime făcută vreodată în Marea Neagră, primele rezultate urmând să apară anul viitor.
5. Plecarea investitorilor de la Cernavodă
Cel mai ambițios proiect energetic al României din ultimii 20 de ani, reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, a primit o lovitură puternică la începutul acestui an. Astfel, după ce cehii de la CEZ își anunțaseră retragerea, RWE (Germania), Iberdrola (Spania) și GDF Suez (grup franco-belgian) au decis deodată să-și întoarcă spatele investiției de 4 miliarde de euro pe care statul român încearcă să o realizeze. Rămas cu o participație de 85% din proiect pe care nu o poate susține și cu doar doi parteneri, italienii de la Enel și ArcelorMittal România, statul român, prin Nuclearelectrica, încearcă acum să aducă noi investitori într-un proiect strategic pentru România.
6. Petrom a închis rafinăria Arpechim
Petrom, cea mai mare companie din România, a anunțat la sfârșitul lunii martie că pune lacătul la rafinăria Arpechim din Pitești, în contextul în care producătorul de petrol și gaze a spus încă de la finalul anului 2009 că intenționează să tragă pe linie moartă două business-uri Doljchim și Arpechim. Deși la momentul respectiv, oficialii Petrom spuneau că la finalul anului 2011 se va stabili viitorul Arpechim, ei au anunțat că unitatea se închide mai devreme în contextul în care nu au găsit niciun cumpărător credibil. Închiderea rafinăriei Arpechim face astfel ca dintr-o industrie de prelucrare a petrolului formată din zece unități de rafinare, numai trei să mai funcționeze în prezent: Petromidia, companie controlată de grupul petrolier Rompetrol, Petrobrazi, a doua rafinărie din portofoliul Petrom, și Petrotel, unitate controlată de rușii de la Lukoil.
7. Schimbarea schimărilor: noul plan de reorganizare al energiei
O nouă formă de reorganizare a sistemului energetic a fost aprobată anul acesta de Guvern, după ce în ultimii trei ani au existat trei planuri de restructurare al acestui domeniu strategic, inițiate de trei miniștri.
Astfel, Guvernul a aprobat înființarea Complexului Energetic Hunedoara și a Complexului Energetic Oltenia, unități care vor încorpora cele mai mari termocentrale din România alături de CNH, respectiv SNLO. Totodată, CNH va intra într-un program de restructurări, trei din cele 7 mine ale companiei urmând să se închidă.
8. FP face lumină în contractele secrete Hidroelectrica
După un deceniu de se¬cret în ceea ce privește con¬tractele directe ale Hidroelectrica, Fondul Pro¬prie¬ta¬tea, acționar minoritar în toate “perlele energetice” din sistemul românesc, a scos la iveală situațiile financiare și rapoartele admi¬nis¬tratorilor pentru anul trecut ale celei mai valoroase companii de stat. Numele firmelor care cumpără directe energia hidro, cantitățile și prețurile au fost pentru prima dată publicate, fiind astfel o confirmare asupra faptului că Hidroelectrica își vinde energie la prețuri mult mai mici față de cele practicate în piață.
9. Sfârșitul unei ere: omul care a cumpărat Petrom s-a retras din scenă
Wolfgang Ruttenstorfer, omul care a cumpărat cea mai mare companie din România, Petrom, s-a retras de la șefia OMV, după un mandat de aproape zece ani la conducerea grupului petrolier austriac. În locul său a venit Gerhard Roiss și odată cu această schimbare, strategia OMV a suferit modificări majore. De la o viziune bazată pe expansiune, Roiss a anunțat că OMV va trece la vânzări de active din rafinare și marketing de un miliard de euro, iar explorarea și producția vor fi cele mai importante activități pentru grup.
10. Demisii pe final de an
Șefii celor mai mari companii de producere a energiei electrice din România, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, și-au dat demisiile pe final de an, ambii invocând motivele personale. Astfel, Constantin Trihenea, 61 de ani, a demisionat din funcția de director general al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, în locul său fiind numit actualul director general adjunct al companiei, Dragoș Zachia. La rândul său, Pompiliu Budulan, șeful Nuclearelectrica, a decis să părăsească firma pentru a “nu murdări numele” acesteia în urma informațiilor privind poziția ocupată de fiica sa în cadrul companiei. Nuclear¬electrica și Hidroelectrica acoperă peste jumătate din producția de energie din România, fiind în același timp și cele mai mari surse de energie ieftină.