Rezilierea unui contract de autostrăzi cu Colas

Pentru prima dată Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), a reziliat un contract major cu o companie de construcții pe care a acuzat-o de întârzierea lucrărilor.

Contractul de 224 mil. euro cu compania franceză Colas, care construia tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia (20 km), a fost reziliat în primăvară după ce Colas câștigase licitația în toamna lui 2008. Ministrul Anca Boagiu i-a acuzat pe cei de la Colas că ar fi cerut și suplimentarea valorii contractului cu 16 mil. euro din cauza modificării traseului pe o distanță de 14 km.

Ulterior, tronsonul de autostradă a fost scos din nou la licitație și câștigat de această dată de italienii de la Astaldi și nemții de la Max Boegl pentru 120 mil. euro.

Contracte de 2 mld. euro pentru autostrăzi și drumuri județene și locale

Anul acesta Transporturile au atribuit contracte de circa un miliard de euro pentru construirea a 183 de kilometri autostrăzi, incluse în Coridorul IV paneuropean. Aceste șosele vor beneficia de finanțare europeană în proporție de 85%, restul fiind contribuție a guvernului român. De asemenea, Ministerul Dezvoltării a atribuit 8 contracte pentru reabilitarea de drumuri județene și locale, cu o valoare de 4,3 miliarde de lei (peste un miliard de euro). Aceste lucrări fac parte din Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii, cel mai mare program de investiții în infrastructura publică derulat în România în ultimii 20 de ani. Diferența majoră între PNDI și alte lucrări de infrastructură finanțate de stat constă în faptul că statul va deconta lucrările abia începând din 2013, astfel că până atunci constructorii care au primit deja contracte trebuie să găsească singuri surse de finanțare.

Se inaugurează Pasajul Basarab

Proiectul de infrastructură urbană cu cea mai importantă miză politică din ultimul deceniu, pasajul Basarab a devenit funcțional în iunie, după cinci ani de la începerea lucrărilor, trei mandate de primari și costuri de 240 de milioane de euro. Anunțat pe vremea în care primar al Capitalei era Traian Băsescu, demarat în mandatul lui Adriean Videanu și finalizat în mandatul lui Sorin Oprescu, pasajul Basarab este cel mai scump proiect de infrastructură urbană din Capitală și, în același timp, una dintre cele mai complexe lucrări supraterane.

Două stadioane noi, în Capitală și la Cluj

Anul 2011 a adus pentru români nu unu, ci două stadioane moderne, unu în Capitală și unu la Cluj. Arena Națională din București (foto sus), un proiect de 200 mil. euro, a fost inaugurat la începutul lunii august și în ciuda faptului că gazonul stadionului s-a rupt în zeci de bucăți și a umbrit spectacolul din cadrul primului meci desfășurat aici, România-Franța, acesta este unul dintre cele mai importante și moderne proiecte de infrastructură din Bucureștiul ultimilor 20 de ani. Și stadionul Cluj Arena (foto jos) a fost inagurat în această toamnă, în urma unei investiții de circa 35 de milioane de euro.

Autostrada Timișoara-Arad

Cea mai importantă inaugurare de autostrăzi de anul acesta este tronsonul Timișoara-Arad, cu o lungime de circa 32 de kilometri. Deși în decembrie se va deschide traficul pe această autostradă, lucrările vor fi gata în totalitate abia anul viitor, când se vor finaliza și centrul de întreținere și coordonare și platforma spațiilor de servicii, situate în afara autostrăzii. Constructorii autostrăzii, spaniolii de la FCC Construccion și italienii de la Astaldi, au încasat până la 1 noiembrie circa 85 de milioane de euro din contractul total de 115 milioane de euro. Aceasta este cea mai importantă inaugurare de autostrăzi de anul acesta, în condițiile în care în 2011 s-au mai tăiat panglici, însă doar pe porțiuni de drum unde se circulă doar pe o bandă pe sens sau pe sectoare scurte din Autostrada Soarelui.

Un pod la Cernavodă deschis mai devreme

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a anunțat la finalul lunii noiembrie că circulația pe DN 22C Cernavodă-Basarabi se reia pentru toate categoriile de vehicule, în condițiile în care lucrările de reabilitare a podului și a viaductelor peste canalul navigabil Cernavodă au fost finalizate.

Pentru prima oară în ultimii ani, o astfel de lucrare de infrastructură a fost finalizată în avans, având în vedere că lucrările au început pe 10 ianuarie 2011 și aveau ca termen de finalizare începutul lui 2013, dar au fost terminate cu 14 luni înainte. Compania care s-a ocupat de reabilitări, Arcada Company (Spiru Mantu și Mihai Humă), a primit 9,5 mil. euro pentru acest contract, care este finanțat în proporție de 65,9% de BERD, restul banilor venind de la Guvernul României.

Noul terminal din aeroportul Otopeni

Noul terminal al Aeroportului Internațional Heri Coandă, devenit operațional la finalul lunii martie, a adus în plus 15 porți de îmbarcare, față de doar 9 înainte, și 9 pasarele de îmbarcare/debarcare, față de 5 câte avea vechiul terminal.

Început în august 2009, proiectul a necesitat o investiție de circa 60 milioane de euro, iar reprezentanții Companiei Naționale Aeroporturi București estimează că în zece ani vor recupera fondurile investite.

Bechtel a rămas cu doar două tronsoane

Anca Boagiu, actualul titular al Transporturilor, a anunțat în vară că Bechtel va continua lucrările doar la tronsoanele de autostradă Câmpia Turzii-Gilău și Suplacu de Barcău-Borș, reprezentând 118 kilometri din cei 415 kilometri ai autostrăzii Transilvania, statul fiind liber să liciteze celelalte șase tronsoane, fără nicio pretenție din partea constructorului american. Costul de construire a autostrăzii Transilvania va fi redus astfel cu aproximativ 50%, la 6,9 milioane euro/km, potrivit declarațiilor ministrului.

Prima linie de metrou începută după Revoluție

Anul 2011 a adus vești bune și pentru metroul bucureștean, în condițiile în care au fost inaugurate două noi stații de metrou (Jiului și Parc Bazilescu) și au demarat lucrările la prima linie subterană care nu fusese începută deja înainte de ’89, și anume magistrala 5. Contractul de construire a magistralei 5 Râul Doamnei-Eroilor, în valoare de 215 milioane de euro, a fost câștigat anul acesta de consorțiul format din Astaldi (Italia), FCC Construccion (Spania), Delta ACM 93 (România) și AB Construct (România).

Primele contracte de căi ferate din fonduri UE

Premieră în ultimii opt ani: CFR SA a atribuit în ultima parte a anului primele contracte de reabilitare de căi ferate finanțate preponderent din fonduri europene. Printre primele contracte atribuite au fost cele pentru reabilitarea tronsonului Vințu de Jos-Simeria (44 de kilometri), pentru aproape 320 mil. euro, și pentru reabilitarea tronsonului Frontieră-Curtici-Arad pentru aproape 250 de milioane de euro. Ambele investiții vor fi finanțate în proporție de 85% de Comisia Europeană, restul banilor urmând să vină de la bugetul de stat.