Energy Distribution Services
Energy Distribution Services este una dintre cele mai puternice afaceri din furnizarea de energie, abonată la contractele cu Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Anul trecut, compania a devenit producător de energie prin achiziția a trei parcuri eoliene cu o capacitate cumulată de 46 MW. Compania are o prezență opacă, astfel că sunt puține informații legate de portofoliul de clienți sau de planurile de dezvoltare. Potrivit datelor de pe site-ul firmei, EDS avea la nivelul anului 2021, peste 1.200 de clienții finali cu peste 2.000 de puncta de consum. Compania este activă pe piața energiei de circa 20 de ani. Energy Distribution Services (EDS) este deținută în proporții egale de Costin și Sorina Mirea, copiii lui Marian Mirea, fostul șef al Hidroconstrucția Olt.
Getica 95 COM
Modul în care piața de energie s-a dezvoltat în ultimii ani a devenit un teren fertil pentru multe dezechilibre care se văd în preț și care afectează segmentul de furnizare, a fost una dintre concluziile celei mai recente conversații purtate de ZF cu Viorel Tudose, CEO și fondator al Getica 95 COM, unul dintre cei mai mari furnizori de energie electrică de pe piața locală. „În piața de echilibrare, când sar de 50 de megawați unitățile de stocare, automat sistemul trece în negativ. Și atunci intervin niște prețuri astronomice. Au fost prețuri în sistemul de echilibrare și de 8.000, 9.000, 7.000 de lei/MWh. Nu este zi în care să nu fie un 6.000-7.000 și au fost zile în care prețul a ajuns la 25.000 de lei/MWh. Diferența dintre timpul zilei și partea de seară este de aproape 300%. La prânz, prețul este de 350-500 de lei/MWh”, a spus Viorel Tudose la ZF Live. Problema, spune Viorel Tudose, nu este dezvoltarea accelerată a regenerabilelor în sine, ci faptul că noile capacități de producție nu au fost însoțite de investiții suficiente în stocare, în timp ce o parte importantă din producția convențională, care asigura energie constantă în sistem, a fost retrasă.
În consecință, chiar dacă în anumite intervale orare fotovoltaicele pot ajunge să acopere peste jumătate din producția de energie electrică, această structură se schimbă rapid odată cu scăderea producției solare, iar România ajunge să apeleze la importuri tocmai în orele cu cerere ridicată. „Problema este că a ieșit din sistem o energie în bandă. În 2017-2018 aveam 3.200-3.500 MW din cărbune, iar astăzi, în timpul zilei, avem doar circa 600 MW și seara ajungem spre 900 MW, adică sub 20% din cât aveam în 2018. Polonia și-a asumat să rămână cu 40% pe cărbune, pentru că știa că nu are altă posibilitate.”
În opinia sa, retragerea acestor capacități ar fi trebuit făcută doar pe măsură ce în sistem intrau noi surse de producție și capacități de stocare care să le poată înlocui atunci când producția regenerabilă scade. în lipsa unei astfel de continuități, România riscă să continue să adauge capacități într-o parte a sistemului fără să rezolve efectele create în alta: mai multe regenerabile fără suficientă stocare, mai puțină producție convențională fără alternative ferme și costuri de echilibrare care ajung, în final, în bilanțurile furnizorilor. „Nimeni în lumea asta nu oprește ceva înainte de a avea altceva“, a concluzionat Viorel Tudose.
AMV Solar și Tinmar Energy
Perioada 2021-2023 va rămâne în istoria pieței de energie pentru șocurile pe care le-a traversat sectorul, pentru scumpiri și reașezări, pentru creșterile de vis pe care unele afaceri le-au bifat, cu ajutorul statului român, dar și pentru aterizările bruște de anul trecut. Iar una dintre firmele vedetă din sectorul energiei din această perioadă a fost chiar Tinmar Energy, firmă deținută de omul de afaceri Augustin Oancea, care în 2022 ajunsese la un business de peste 9 miliarde de lei pentru ca anul trecut să încheie exercițiul financiar cu circa 1,3 mld. lei. Dar în timp ce această afacere a scăzut, alte companii deținute de Oancea au crescut semnificativ, un exemplu fiind AMV Solar. Această firmă a terminat anul 2025 cu un business de peste 1,4 mld. lei, mult peste cele 373 mil. lei din 2024. Anul trecut, Tinmar a fost luat la ochi de procurori sub suspiciunea acțiunii de “rotire” a cantităților de energie între firmele grupului. La acel moment, grupul Tinmar, cel mai mare jucător independent din piața funizării de energie, un business controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, a susținut că firmele din grup nu rostogoleau între ele cantități de energie cu scopul de a crește artificial prețul și de a primi decontări mai mari din partea statului în baza schemei de plafonare-compensare.
Monsson Trading
♦ 806 mil. lei cifră de afaceri ♦ 27 mil. lei profit ♦ 54 de angajați
Monsson este cel mai mare dezvoltator de proiecte de energie verde din România, activ și în domeniul stocării. În perioada ianuarie-august, început de lună, capacitatea eoliană a României a crescut cu 156 MW, un salt foarte important care arată revenirea la șantier a marilor investitori din acest domeniu. Solarul de mari dimensiuni a câștigat în această perioadă 1.069 MW de capacitate. Cu închiderile din termo, 285 MW, pe 1 august, România avea o putere nouă în sistemul energetic local de 1.028 MW și un parc de generare total de 20.206 MW, arată datele transmise de Transelectrica la solicitarea ZF. Faptul că România este obligată la importuri chiar dacă pe hârtie lucrurile arată mai bine se explică prin faptul că unitățile regenerabile au un profil diferit de producție, tocmai de aceea fiind atât de necesară stocarea. Dar lucrurile se mișcă și aici, astfel că România sparge în premieră borna de 1 GW de putere instalată în proiecte de stocare, o dublare față de nivelul de 494 MW de la începutul anului.
Cu acest rezultat, în acest moment 2026 a depășit bilanțul de instalări nete din 2025 și poate deveni un an record pentru energie dacă vor fi legate la sistem centralele pe gaze Iernut și Mintia.
„Vreau să vă aduc aminte că România are cel mai mare parc eolian din Europa (Fântânele-Cogealac, cel mai mare parc eolian pe uscat, 600 MW, funcțional din 2012, dezvoltat de Monsson, investiție CEZ), cel mai mare parc solar din Europa
(1.000 MW, Arad, o investiție a Rezolv Energy) și probabil va avea și cea mai mare baterie din Europa. Aceste lucruri arată încrederea investitorilor în piața din România, mai mult decât în alte țări“, a spus recent Sebastian Enache, head of M&A Monsson.
Prime Batteries Technology
♦ 668 mil. lei cifră de afaceri ♦ 125 mil. lei profit net ♦ 175 de angajați
Prime Batteries Technology a început producția de baterii în 2016 la Cernica (Ilfov). Unitatea a ajuns la o capacitate de 2 GWh, iar planul este de a ajunge la 8 GWh. Deși termenul avansat inițial pentru această extindere era 2028, Vicențiu Ciobanu, CEO și acționar al Prime Batteries, spunea recent că se depun eforturi pentru ca această capacitate să fie pusă în funcțiune mai rapid, în 2027. Piața o cere, spunea Ciobanu. „Această decizie este în principal determinată de o cerere semnificativă în piața de baterii, în zona de stocare a energiei electrice, dar sunt și noi trenduri care au apărut în ultimul an și noi piețe care se deschid acum.“ Investiția în această extindere este estimată la circa 1 mld. euro, zona de finanțare fiind în lucru.
“Stocarea este necesară pe partea de energie regenerabilă. Este, în momentul de față, cea mai bună soluție pentru a rezolva problemele din sistem. Nu atât de bună pe partea de stocare pe termen lung – mă refer aici la luni sau ani de zile – dar pentru ce avem nevoie în energia regenerabilă este clar soluția cea mai eficientă. și din punct de vedere economic, cea mai bună soluție. Dacă s-ar instala în România peste 5 GWh, majoritatea problemelor din sistem ar dispărea”, spunea la începutul acestui an, Adrian Polec, președinte al Prime Batteries Technology.
