Renasterea/ Arta urbana Mircea Deaca s-a intors pe simezele bucurestene cu o expozitie la sala Brancusi a Parlamentului. O antologie ambitioasa, atat prin dimensiuni, cat si prin ambitus-ul preocuparilor, din lucrarile sale recente si mai putin recente, dar si o acolada reflexiva, pe care o simtim ca pe o forma elegant-discreta de bilant, inaintea conventionalului bilant de jubileu, un rasfat pe care ar fi putut sa si-l puna la cale, hat, la anul, in 2010. Personaj proteic, preocupat sa aduca in unghiul obiectivului personal toate nuantele artei, de la literatura la film, si de la film la desen, incercand sa le gaseasca punctul de intersectie si zona de combustie, Mircea Deaca “seamana in toate zarile” semintele talentului si inteligentei sale. Mixand tehnici diverse si nemizand pe nicio tehnica anume (cata vreme talcul din spatele imaginii reuseste sa respire), aducand fara complexe intr-o singura suprafata (plastica, temporala si valorica) linia marilor maestri, de la Durer la Michelangelo, si dinamismul graffiti-urilor sau al benzii desenate, el isi vede de drumul sau insolit, in raspar cu toate purismele canonizate ale momentului, cu un curaj ce se cere salutat. Un postmodern, in fine, unul dintre putinii de azi, pentru care postmodernismul nu este o fuga notiunile de baza, clasice, ale meseriei de plastician. Mircea Deaca stie sa deseneze cu ductul frematator si exact al maestrilor d’antan, spunand povestile lumii de azi. Cinci fotografi polonezi si Revolutia româna Timp de doua saptamâni, Muzeul de arta din Cluj-Napoca gazduieste o expozitie-document de o factura cu totul aparte. Conceputa de Institutul Polonez din Bucuresti si intitulata Solidari cu România, expozitia prezint” o serie de fotografii realizate in zilele fierbinti ale revolutiei române din decembrie 1989 de cinci polonezi, prieteni ai tarii noastre: Robert Kaminski, Jozef Kowalewski, Przemyslaw Walewski, Maurycy Klopocki si Jan Kolodziejski. Cei cinci f”ceau parte dintr-o misiune speciala, plecata din Poznan cu un transport de medicamente, materiale medicale si alimente pentru tara noastra. Insotita de texte explicative, suita de fotografii este o inregistrare necosmetizata, dar nici distorsionata a chipului României din acea perioada dramatica, facuta din perspectiva unor martori oculari sinceri, constienti ca participa la momente istorice, care trebuie transmise posteritatii. Prezentata pâna acum la Sighetul Marmatiei, expozitia este rezultatul colaborarii intre Institutul Polonez Bucuresti, Muzeul de Arta Cluj si Radio Cluj. (Radu Constantinescu) Tara monedelor fara patrie Monedele fara tara au si ele o tara a lor, numita de Aurel Tar “Eurocentric Circus Maximus”. Aceste monede arata de parca ar fi ale mai multor tari si de fapt nu sunt ale niciuneia dintre ele. Sunt valori simbolice fara granite, nascute din fuziuni culturale si istorice, ca si cum rivalitatile unor tari vecine ca Franta si Marea Britanie, ori ale unor state mai indepartate precum S.U.A. si Rusia nu s-ar fi petrecut niciodata. Reversul micului obiect banal, pretuit la fel, peste tot in lume, indiferent de tara sau cultura si la fel de actual ca si in antichitate filtreaza locurile comune ale specificului national ori regional la nivel iconic. Uneori ridicolul apare din situatii mutante precum cea a dolarului uzbek pe reversul caruia se intâlnesc Washington cu Lenin, (Liberty… In Marx We Trust), iar cele doua superputeri coexista, ori in pound-ul sovietic, ca moneda unica a Commonwealth-ului post-comunist. Esentializarea stilistica a lui Aurel Tar atinge cu “Eurocentric Circus Maximus” pragul unei dorite tehnicizari, atât a desenului si compozitiei, cât si prin aplatizarea riguroasa a culorii asumata de artist ca “pictura techno”. Suprafata picturilor sale foloseste din plin rasterul punctat, ca acela al unui panou cu leduri ori al unei cusaturi tip goblen supradimensionate, devenit o caracteristica a artei sale. Proiectul expozitional “Eurocentric Circus Maximus” se opreste asupra detaliilor interactiunilor si mixajelor culturale ale globalizarii din noua tara a monedelor fara patrie. (Cosmin Nasui) Numitorul comun: moartea – expozitie la MTR Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Fundatia Konrad Adenauer si Muzeul Taranului Roman, cu sprijinul Projects Abroad si al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii prezinta expozitia “Numitorul comun: moartea”, organizata in urma desfasurarii a 10 actiuni de deshumare a unor opozanti ai regimului comunist, executati de Securitate in perioada 1948 – 1952. Actiunile de deshumare au fost realizate de catre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania in perioada 2007 – 2009, in urma solicitarilor venite din partea rudelor si urmasilor celor morti. Cazurile prezentate in cadrul expozitiei cuprind un numar de 17 persoane executate, de regula prin impuscare, acestea fiind descoperite si apoi deshumate prin metode arheologice pe teritoriul localitatilor Halmasau, Nepos (jud. Bistrita-Nasaud), Glodghilesti, Baiesti (jud. Hunedoara), Odoreu (jud. Satu Mare), Teregova (jud. Caras-Severin), Musca, Salciua si Campeni (jud. Alba), Santejude Vale (jud. Cluj). In locatiile amintite, cei ucisi au fost ingropati fie in gropi individuale (Glodghilesti, Satu Mare, Baiesti, Salciua, Campeni, Santejude Vale), fie in gropi comune, cu doua victime (Halmasau / locatia 2, Teregova), trei victime (Nepos) sau patru victime (Halmasau / locatia 1). Expozitia cuprinde obiecte descoperite asupra celor impuscati, fotografii (de familie, din arhiva fostei Securitati, din timpul actiunilor arheologice de deshumare) imagini video de la deshumari si interviuri cu rude si urmasi sau cu anumite persoane care i-au cunoscut. Proiectul se adreseaza in primul rand elevilor de liceu, studentilor, dar si celor care au trait in perioada comunista insa stiu prea putin despre atrocitatile si victimele directe ale Securitatii de la inceputurile regimului comunist in Romania. Expozitia a mai fost prezentata in Cluj-Napoca (21 octombrie – 8 noiembrie), urmand ca anul viitor sa fie itinerata si in alte localitati din tara, precum si in strainatate. In Bucuresti, vernisajul expozitiei a avut loc miercuri, 11 noiembrie, ora 17.00, la Muzeul Taranului Roman, Sala Foaier, publicul interesat putand sa o viziteze in perioada pana pe 29 noiembrie, de marti pana duminica, intre orele 10:00 si 18:00. (MTR) Porti ceresti Administratia Prezidentiala si Muzeul National Cotroceni au deschis miercuri, 11 noiembrie 2009, orele 18.00, in spatiile medievale ale muzeului, expozitia “Porti ceresti”, semnata Pavel Bucur. Artistul este absolvent al Liceului de Arte Plastice din Cluj in anul 1965 si al Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti, sectia Sculptura, clasa prof. Ion Lucian Murnu in anul 1971. De-a lungul intregii cariere artistice, Pavel Bucur a participat la peste 90 de expozitii nationale, 60 de expozitii internationale si a realizat 39 de expozitii personale. Cele mai multe dintre expozitiile personale au fost organizate atât in România, dar si in strainatate: Germania, Italia, Franta si Elvetia. In perioada 1976-1987 a participat si la bienalele internationale de sculptura din Spania si Italia, iar intre anii 1971-2003 a avut participari la peste 15 simpozioane nationale si internationale de sculptura. Artistul are de asemenea peste 40 de opere publice in România si in afara tarii: Germania, Italia, Polonia, toate de mari dimensiuni (1,20-3,80 m), din materiale diferite: lemn de brad, marmura de Ruschita si de Carrara, piatra de Istria, calcar, otel inoxidabil, aluminiu. In cadrul expozitiei de la Muzeul National Cotroceni vor figura lucrari de sculptura, grafica si tapiserie, principalul scop urmarit de organizatori fiind acela de a ilustra opera unuia dintre cei mai cunoscuti sculptori monumentalisti din România. Expozitia este deschisa in perioada 11 noiembrie 2009 – 10 ianuarie 2010 si va putea fi vizitata de marti pâna duminica intre orele 9.30-17.00. (MNC) Dealul era un munte In galeria Andreiana Mihail s-a deschis expozitia lui Razvan Botis “Dealul era un munte”. Nu este vorba numai despre imagini in lucrarile lui Razvan Botis, ci si despre acea nevoie creata de istorie de a numi un obiect arta. Sunt constatari ale situatiilor simple, comune, cateodate nemiscate sau imediate, fara pretentii sau premeditare. Botis surprinde inteligent, chiar in apropierea momentului zero, realitatea stricto senso. “Camuflaj (hidden knife), si totusi nu este vorba de a ascunde ceva, ci de a reda locul de drept al cutitului in lumea asta. Cutitul nu are alta utilitate, decit cea de a sta asezat cuminte si frumos, adica intr-un ghiveci printre surorile lui, frunzele ascutite si lungi. E definitia cutitului.Textul (some day I will get out and I will let this marker dry) – spre deosebire de marker – are nevoie de aer ca sa supravietuiasca. Markerul insa, nu e claustrofob. Intotdeauna trebuie sa alegi din 3-4 probe pe cea care va deveni obiect de arta. Eu am ales proba din mijloc. Aceeasi chestionare a utilitatii esteticului o intalnim si in fotografia Provisorio. Provizoriul nu necesita estetica, sau: ca nu cumva sa intram intr-o mare confuzie, inestesticul trebuie imediat etichetat.” (Ciprian Muresan). Calatorie in Bretania Publicul larg poate calatori pe urmele artistilor francezi si romani inspirati de lumea si cultura bretona, prin intermediul a peste 200 de lucrari de arta plastica si decorativa, multe dintre ele in premiera in Romania, expuse alaturi de obiecte de arta populara, costume somptuos brodate si piese de mobilier traditional din Bretania. Expozitia face parte dintr-un proiect mai amplu realizat de Muzeul National de Arta al Romaniei in parteneriat cu Muzeul Departamental Breton din Quimper, care si-a propus sa ilustreze impactul lumii bretone asupra mai multor generatii de artisti romani, printre care Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Eustatiu Stoenescu, Iosif Iser sau Jean Al. Steriadi. Prima sala a expozitiei il introduce pe vizitator in istoricul Bretaniei ca subiect artistic – Bretania pitoreasca asa cum apare ea in suitele de stampe din secolul XIX sau in afisele inceputului de secol XX. In continuare, expozitia este structurata pe patru teme principale: orasul medieval, casa in care, printre vechile mobile, se desfasoara, netulburat de civilizatie, ritualulul existentei zilnice, costumele si sarbatorile cu origini stravechi, si marea – vazuta de pe mal, cu pescarii si femeile adunand alge, taram al bogatiei adancurilor dar si al nelinistii. Dupa ce viziteaza expozitia, ce alatura sugestiv formele culturii si civilizatiei populare cu cele ale artei culte, vizitatorul isi poate explica puterea formativa si fascinatia pe care Bretania a exercitat-o asupra tuturor artistilor care au calatorit prin tinuturile ei. Expozitia este deschisa pana pe 7 februarie 2010. (MNAR) . Balkanic Art Inspirations


Melenia Art Gallery, Muzeul National Cotroceni si Alpha Bank Romania au prezentat joi, 19 noiembrie 2009, orele 19.00, “Expozitia Interbalcanica de arta”. Prin participarea la aceasta expozitie, artisti din Romania, Grecia, Serbia, Albania si Bulgaria vor avea oportunitatea de a colabora si impartasi viziuni si similaritati culturale. Expozitia Interbalcanica ofera un cadru propice pentru schimbul de opinii, de surse de inspiratie, dar si pentru trasarea ultimelor tendintele in arta contemporana. Mai mult, lucrarile artistilor participanti exprima realitatile din Balcani si sustin identitatea locurilor, prin prezentarea radacinilor comune si a diversitatii regiunii. Artistii participanti sunt: Maia Oprea, Laurentiu Midvichi si Simona Antoniu din Romania, Harris Kondosphyris si Nansy Fotopoulou din Grecia, Shefket Advush Emini din Albania, Jovana Komnenic din Serbia si Snejana Simeonova din Bulgaria.Durata expozitiei (Muzeul National Cotroceni, Bd. Geniului Nr.1, 060116, Bucuresti): 19 Noiembrie – 15 Ianuarie 2009. Vedeniile lui Ghenie Muzeul national de Arta Contemporana prezinta prima expozitie personala a lui Adrian Ghenie (un artist cu un prodigios parcurs international), o sinteza a etapelor plasticii sale de pana acum. Expozitia reflecta consistenta angajamentului lui Ghenie in investigarea unor notiuni precum memoria si istoria, laolalta cu faptul ca practica sa picturala este supusa unui proces continuu de innoire si experimentare. Cercetator asiduu al istoriei secolului XX, Adrian Ghenie recupereaza istorii uitate, evenimente marginale si detalii aparent nesemnificative in vederea construirii unui vocabular vizual intens si tulburator. Subiectele abordate nu reflecta un singur set de preocupari, insa diversitatea tematica se conjunga intr-o viziune coerenta. Prezentele spectrale ale lui Hitler sau Lenin, corpurile colective ale unor oameni lipsiti de identitate subliniaza ideea ca procesul rememorarii sta sub semnul inconsistentei si al inadecvarii. Esecul modernitatii reprezentat de catastrofele celui de-al doilea razboi mondial este pus in legatura cu reflectia asupra mediilor moderne de divertisment, precum cinema-ul – o alta tema majora pentru Adrian Ghenie. (MNAC)

.

Subiecte #Balkanic Art Inspirations#deshumari#recuperari#renastere#revolutie