Băncile din top 10 după active au fost afectate diferit de
creșterea numărului clienților care au încetat să-și plătească
ratele la credite, astfel că ponderea raportată a creditelor
neperformante în totalul împrumuturilor acordate variază într-un
interval foarte larg, cuprins între 6% și 22%, potrivit datelor
publicate de instituțiile de credit la jumătatea anului.
Fără nicio excepție, tendința a fost însă de deteriorare a
portofoliilor. Dintre cele mai mari zece bănci după valoarea
activelor administrate, cea mai slabă calitate a portofoliului de
credite era înregistrată de Volksbank, cu o rată a neperformantelor
de 21,6% încă de la sfârșitul lui martie. Austriecii nu au publicat
date privind riscul de credit la nivel local la jumătatea anului,
dar după primele trei luni aveau credite neperformante de 675 mil.
euro, aproape jumătate din neperformantele înregistrate în toate
celelalte țări din Europa Centrală și de Est unde banca este
prezentă. Dintre celelalte bănci de top, doar ING și banca de stat
CEC Bank nu au anunțat rezultatele după primele șase luni.
BCR, cea mai mare bancă locală după active, înregistra la jumătatea
anului credite neperformante reprezentând 14,7% din portofoliu, în
timp ce Bancpost și UniCredit Țiriac consemnau rate de
neperformanță de 12,9%, respectiv 10,9%. La polul opus se situau
Alpha Bank cu o pondere a neperformanțetor în total credite de
5,7%, BRD cu 5,9% și Banca Transilvania cu aproape 6%.
Raiffeisen a raportat la sfârșitul lui iunie credite neperformante
reprezentând 8,4% din soldul total, iar Banca Românească o rată de
neperformanță de 8,5% (conform metodologiei de calcul a BNR). Banca
Românească prezintă însă și un indicator al neperformantelor
ajustat cu valoarea garanțiilor, creditele neperformante coborând
în acest caz până la 4,8% din portofoliu. În martie-aprilie, când
economia părea să se îndrepte în direcția bună, bancherii se
așteptau ca vârful neperformantelor să fie atins la jumătatea
acestui an, dar așteptările le-au fost date peste cap de anunțarea
măsurilor de austeritate, în primul rând de tăierea cu 25% a
salariilor din sectorul bugetar. Așadar, în prezent, cele mai
optimiste estimări indică o stabilizare a calității portofoliilor
de credite abia spre finalul lui 2010. ”Sper ca tendința de
deteriorare a portofoliilor de credite să se oprească undeva în
trimestrul patru. Evoluția din trimestrul trei ridică încă semne
de întrebare din cauza măsurilor fiscale adoptate în ultima
perioadă, dar după ce va trece impactul acestor măsuri aș vedea
o rațiune pentru stabilizarea creditelor neperformante”,
comentează analistul economic Aurelian Dochia.
La nivelul sistemului bancar, creditele trecute în categoria
îndoielnic și pierdere – cu întârzieri la plată de peste 60 de zile
– ajungea în iulie la 18,6% din împrumuturile totale, de la 15,3%
la sfârșitul anului trecut.
În condițiile creșterii neperformantelor, băncile au fost nevoite
să aloce sume mai mari pentru constituirea de provizioane, astfel
că la jumătatea anului pierderea cumulată pe întreg sistemul
bancar se ridica la peste 55 de milioane de euro, după un profit de
100 de milioane de euro în intervalul ianuarie-martie.
Cele mai mari probleme se înregistrează în rândul băncilor de talie
mică, din cauza dimensiunilor reduse acestea nu au reușit să-și
diversifice riscurile.
De exemplu, Carpatica – o bancă de talie mică specializată pe
finanțarea IMM-urilor – înregistra la sfârșitul lui iunie credite
cu întârzieri la plată mai mari de 60 de zile de 694 de milioane de
lei (158 de milioane de euro), reprezentând 56% din soldul total
al împrumuturilor acordate. Carpatica este listată la Bursa de
Valori București (BVB) și este obligată să publice trimestrial
rezultatele financiare, în timp ce alte bănci mici sunt mult mai
puțin transparente.
În contextul creșterii neperformantelor și al deteriorării
percepției de risc după anunțarea de către Guvern a măsurilor de
austeritate, băncile au stopat procesul de reducere a dobânzilor
la credite înregistrat în prima jumătate a anului, iulie fiind a
doua lună consecutivă de creștere a costului finanțării.
În paralel, spun analiștii, revenirea creditării este împiedicată
și de lipsa de cerere solvabilă din partea clienților, care în
contextul incertitudinilor din economie au renunțat la planurile
de investiții pentru care ar fi putut obține finanțare.
“Evident, există destule companii aflate într-o situație dificilă
și care ar avea nevoie de finanțare, dar băncile sunt prudente cu
astfel de clienți pentru că în ultimă instanță aceștia sunt cei
care contribuie la creșterea neperformantelor”, mai spune Aurelian
Dochia.