Sistemul bancar românesc, format din 41 de bănci, a făcut un ușor pas înainte în 2011, reușind să-și mărească activele cu 3,5% și să-și reducă pierderile de la 516 mil. lei în 2010 la 430 mil. lei la sfârșitul anului trecut.
BCR, deținută de austriecii de la Erste, rămâne numărul unu în sistem din punctul de vedere al activelor deținute, cu 71,2 mld. lei (16,5 mld. euro), dar a trecut pe pierderi (327 mil. lei, respectiv 77 mil. euro) conform standardelor românești de contabilitate (RAS).
Vedeți aici un grafic cu topul salariilor din bănci
BRD, deținută de grupul francez Société Générale, își păstrează poziția de cea mai profitabilă bancă raportând pentru anul trecut un câștig de 472 mil. lei (112 mil. euro), în condițiile în care întreg sistemul bancar a avut o pierdere de 430 mil. lei.
Numai jumătate din bănci au raportat profit anul trecut, în timp ce restul se luptă cu pierderile. Aici conduce detașat Volksbank, cu un minus de 635 mil. lei (151 mil. euro).
Calitatea portofoliului de credite și clienți susține rezultatele unei bănci. BCR duce în spate istoria de dinainte de privatizare la care s-au adăugat schimbările de strategie și de management care au urmat preluării de către austrieci. BRD își valorifică la maximum rețeaua pe care a construit-o rapid în anii de boom și profită de pe urma unui management mai bun.
Banca Transilvania, în dreptul căreia scrie “capital privat românesc”, este numărul trei la active și își păstrează poziția și la profit, cu un câștig de 146 mil. lei. Raiffeisen, numărul cinci ca mărime, este numărul doi la câștig, cu 316 mil. lei.
În ciuda unui pas mic înregistrat anul trecut, sistemul bancar resimte din plin criza, bancherii luptându-se cu creditele neperformante – pe tot sistemul rata acestora trecând de 14%, iar în cazul creditelor de consum neperformanța este chiar dublă. Întrucât au sperat că această criză care a izbucnit în toamna lui 2008 avea să se termine repede în 2009 și apoi în 2010, băncile au evitat cât se poate de mult începerea operațiunilor de curățare a bilanțului pentru a nu afecta rezultatele raportate către băncile-mamă. Dar prelungirea crizei nu a mai permis reeșalonarea la nesfârșit a creditelor în ciuda faptului că ratele nu erau plătite. O parte din bănci au mai reușit să provizioneze și să compenseze cu minusurile din ștergerea creditelor, dar acest lucru s-a făcut pe seama acționarilor care au fost nevoiți să vină cu bani noi de-acasă, dar și pe seama clienților buni-platnici care suportă creșteri de marjă și de dobândă, în ciuda faptului că indicii de referință au scăzut.
2011 a fost ultimul an de raportare a rezultatelor băncilor conform contabilității românești și rămâne de văzut cum vor arăta datele conform contabilității internaționale (IFRS).