AGRICULTURA. Recordul producției agricole este estimat la circa 20 miliarde de euro de către analiștii Raiffeisen. Acesta a fost cel mai bun an din agricultura românească din ultimii 20 șI nu se datorează doar condițiilor climaterice, ci șI creșterii mecanizării în agricultură șI a suprafețelor de teren compacte. Un sfert din producția agricolă, adică circa 5 miliarde de euro, sunt cerealele, a căror producție a crescut cu 24% față de 2010.
RETRAGEREA NOKIA. Anunțul finanlandezilor că vor închide fabrica de la Cluj a creat un șoc nu numai în business-ul românesc cI șI la nivel european, unde cu numai patru ani înainte Nokia a fost criticată dur că a mutat producția de la Bochum, Germania, în România la Jucu. La această retragere s-au adăugat închiderea sucursalei de servicii a ING de la Cluj, care urma să angajeze peste 1.000 de oameni, șI plecarea israelienilor Tnuva de la București.
FONDUL PROPRIETATEA. Listarea Fondului Proprietatea, de la începutul anului 2011, a adus lichiditate bursei, dar prețul acțiunilor a scăzut astfel încât până la urmă a fost considerată o listare dezamăgitoare. Un pic de suflu i-a fost adus pieței de capital spre sfârșitul anului prin majorarea PRAGULUI LA SIF-URI.
BENZINA LA 6 LEI. Trecerea litrului de benzină de prețul de 6 lei pe litru a fost una dintre cele mai rele vești pentru economia românească în 2011. Consumul de carburanțI a scăzut cu 5% în consecință. Prețul ridicat al input-urilor strategice cum sunt combustibilii sau finanțările împiedică relansarea economiei.
OFENSIVA LIDL.Retailerul german a devenit cel mai extins lanț de comerț din România după ce schimbat denumirea a 107 magazine Plus cumpărate în 2010 șI a continuat deschiderea a câte două magazine noi pe lună. În decembrie 2011, Lidl a ajuns la 129 de magazine șI mai are în plan deschiderea a încă șase unități.
SUBVENȚII MAJORATE PENTRU ENERGIE VERDE. În noiembrie 2011 guvernul a aprobat majorarea subvențiilor pentru energie verde de la un singur certificat verde pentru fiecare MWh producție energie eoliană, solară sau hidro, în valoare de circa 40 de euro, la două până la șase certificate verzi.Aceasta înseamnă 2 miliarde de euro venituri suplimentare pentru producătorii de energie verde în perioada 2012-2015.
DESCHIDEREA PASAJULUI BASARAB ȘI A STADIONULUI NAȚIONAL. Finalizarea celor două investiții în valoare de 300 milioane de euro șI respectiv 150 milioane de euro au constituit o gură de oxigen pentru firmele constructoare. Impactul va fi însă mai puternic în plan politic, fiind un atu în campania electorală pentru Primăria Bucureștiului.
OPRIREA CREDITĂRII. Anunțul de oprire a creditării de către băncile austriece a bulversat nu numai business-ul local, ci șI mediul politic. Banca Austriei a cerut sucursalelor locale să nu mai finanțeze economia românească decât în măsura atragerii de depozite. Președintele Traian Băsescu a reacționat dur, dar deocamdată România nu a luat nici o contra-măsură efectivă.
NOUL COD AL MUNCII. De la 1 mai 2011 au intrat în vigoare numeroase modificări la Codul Muncii, pentru circa două treimi din articolele acestuia.. Schimbările au fost cerute de Consiliul Investititorilor Străini șI legiferate prin asumarea răspunderii de către guvern. Noile prevederi sunt în sensul unei libertățI mai mari a angajatorilor, dar nu au adus decât circa 70.000 de noi locuri de muncă de la aplicare, 1 mai 2011 șI până în septembrie 2011, când se înregistrau 4,2 milioane de salariați.
OPRIREA FONDURILOR UE. În urma unor controale la Autoritatea de Management pentru fonduri europene din cadrul Ministerului Dezvoltării șI Turismului, au fost oprite decontările de la Comisia Europeană pentru proiectele acestui minister. Pentru că plana pericolul ca toate fondurile europene să fie oprite dacă se constatau nereguli, guvernul a decis să nu mai trimită la decontare facturile care presupuneau achiziții publice, adică 80% dintre acestea, șI să refacă sistemul de alocare a fondurilor. Reluarea plăților s-a făcut de la 10 decembrie, după șase luni, urmare a unui audit făcute de Comisia Europeană.