1. Lucian Croitoru, desemnat premier de presedintele Romaniei. Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Iasarescu, a fost desemnat de presedintele Romaniei in functia de premier, in ciuda propunerii facute de PNL, PSD, UDMR si grupurile parlamentare ale minoritatilor, primarul Sibiului, Klaus Johannis.
Presedintele Traian Basescu a spus, in prezentarea pe care i-a facut-o premierului desemnat, ca acesta este potrivit pentru functia de premier, ca a lucrat cu acesta si ca ii apreciaza profesionalismul.
“Optiunea mea pentru domnul Lucian Croitoru a fost generata de faptul ca aveam nevoie de un prim-ministru competent in probleme de economie, probleme macroeconomice la nivel national, dar si la nivel global. De asemenea, domnia sa corespunde dezideratului de a avea un prim-ministru neangajat politic, formulat de o parte din partidele parlamentare”, a explicat Basescu.
“Nu in ultimul rand, eu am lucrat cu domnul Croitoru in timpul Guvernului Isarescu, atunci cand conduceam programul Bancii Mondiale, iar dansul lucra la Guvern si raspundea din partea prim-ministrului de derularea programului cu Banca Mondiala. Atunci am lucrat foarte bine cu domnia sa si am ramas cu o impresie de profund profesionalism”, a spus seful statului.
2. FMI isi amana vizita in Romania pana la instalarea unui nou Guvern. FMI nu anticipeaza intreruperea acordului cu Romania, delegatia de evaluare a indeplinirii angajamentelor din acordul stand-by urmand sa vina la Bucuresti de indata ce va fi instalat noul cabinet.
“FMI urmareste indeaproape evolutiile politice din Romania si nu anticipeaza o intrerupere a acordului stand-by cu acest stat sau o schimbare a politicii ca urmare a acestor evolutii. Programele FMI sprijina politicile economice sanatoase ale statelor partenere si nu un anumit guvern sau partid”, a declarat Jeffrey Franks, seful misiunii FMI pentru Romania, dupa desemnarea lui Croitoru pentru functia de premier de catre presedintele Traian Basescu.
El a spus ca delegatia de evaluare a indeplinirii angajamentelor din acordul stand-by, programata initial pentru saptamana viitoare, va veni la Bucuresti dupa ce va fi instalat un nou cabinet.
3. BNR lupta pentru mentinerea cursului. Cursul leu/euro a fost pus sub amenintare de tensiunile din plan politic, Banca Centrala fiind nevoita sa intervina pentru ca scaderea cursului sa nu fie brusca. Astfel, daca luni cursul de referinta se situa la 4,2840 lei/euro, banca centrala a reusit ca pana vineri sa tina sub control moneda nationala, cursul de referinta ajungand la 4,2886 lei/euro.
Dispozitia si capacitatea BNR de a apara leul nu ar trebui subestimate, avand in vedere nivelul considerabil al rezervelor bancii centrale, considerau joi analistii Citi, care anticipau ca institutia va continua, probabil, sa fie activa pe piata valutara pentru a preveni deprecierea brusca a leului.
“In opinia noastra, chiar si fara transa a treia de bani de la FMI, BNR pare sa aiba suficienta putere pentru a stabiliza leul in urmatoarele luni. Avand in vedere faptul ca este improbabil ca situatia politica sa se imbunatateasca inainte de inceputul anului viitor, leul va ramane sub presiune”, se spunea intr-un raport Citi.
4.Ca la noi la nimenea: in ciuda crizei, preturile cresc. In ciuda crizei, preturile bunurilor de consum au reluat cresterea, in luna septembrie acestea avansand cu 0,3%, fata de luna anterioara, chiar daca rata anuala a inflatiei a coborat la 4,94% fata de august, cand se situa la 4,96%.
Avansul inflatiei nu a fost cauzat de preturile marfurilor alimentare, acestea scazand cu 0,2%, ci de preturile marfurilor nealimentare, care au crescut cu 0,8%, si ale serviciilor, in avans cu 0,5%.
5. Codul de Bune Practici a fost promulgat. Tensiunile dintre retaileri si producatori continua. Legea privind comercializarea produselor alimentare, promulgata la jumatatea acestei saptamani, nu este pe placul retailerilor, iar unii producatori se tem ca toate costurile pe care acum le suporta ei prin diferite taxe vor fi transferate in pretul final. Alti producatori spun insa ca retailerii vor fi nevoiti sa-si optimizeze cheltuielile si ca produsele proaspete romanesti nu au cum sa dispara de pe rafturi, asa cum au amenintat retailerii.
“Trecerea la amenintari denota slabiciune. Pe retaileri ii deranjeaza termenele de plata si impunerea de penalitati. Este adevarat ca se poate discuta pe marginea unora din acestea, cum sunt cele la conserve si bauturi alcoolice, dar in niciun caz amenintarile ca vor trece la importuri si la majorari de preturi nu sunt o solutie”, declara Sorin Minea, presedintele Romalimenta, federatie care reuneste toate patronatele din industria alimentara.
Termenele de plata scurte pe care le pot cere producatorii (pentru produsele agroalimentare proaspete termenul nu poate fi mai mare de 12 zile, pentru produsele agroalimentare congelate, 20 de zile, iar pentru celelalte produse de 35 de zile) ii va determina pe retaileri sa faca mai multe comenzi si mai dese pentru a putea rula marfa, iar asta inseamna costuri logistice mai mari care implicit se reflecta in pretul final.
6. Bergenbier intra sub umbrela fondului de investitii CVC. Tranzactia dintre AB InBev si CVC Capital Partners consemneaza revenirea unui fond de investitii pe piata locala de bere, un business de peste un miliard de euro, din care multinationalele detin cel putin 85%.
CVC Capital Partners a semnat joi un acord ferm cu AB InBev (ABI) prin care producatorul de bere va vinde operatiunile din Europa Centrala, intr-o tranzactie de 2,23 mld. dolari (1,5 mld. euro), la care se adauga drepturi la o plata ulterioara, care pot ajunge la 800 mil. dolari in functie de randamentul obtinut de CVC in urma investitiei initiale.
CVC va achizitiona operatiunile ABI din Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria, Muntenegru, Romania, Serbia si Slovacia, piete pe care ABI vinde peste 15 milioane de hectolitri de bere, din care 4 milioane de hectolitri doar in Romania.
7. Scadere de aproape 80% pentru deficitul de cont curent in primele opt luni ale anului. Contul curent al balantei de plati a inregistrat, in primele opt luni ale anului, un deficit de 2,4 mld. euro, in scadere cu 78,6 % fata de aceeasi perioada din anul 2008.
Influenta determinanta asupra reducerii soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, care a coborat cu 68,6% fata de aceeasi perioada de anul trecut.
8. Astra a vandut un milion de polite de case prin SMS. Astra Asigurari a castigat in primul semestru peste un milion de clienti pe segmentul asigurarilor de locuinte, dupa ce a lansat o oferta cu o polita standard de 20 de euro, cu o reducere temporara chiar pana la 8 euro, cu plata prin SMS.
Valoarea maxima primita de client in caz de dauna este de 20.000 de euro. Aceasta este cea mai puternica campanie de vanzare care a avut loc vreodata pe piata asigurarilor de locuinte.
9. Jean Valvis reintra pe piata apelor minerale cu o investitie de 12 milioane de euro. La sapte ani de la vanzarea Dorna catre Coca-Cola, Jean Valvis reintra in businessul de ape minerale, o piata de 300 de milioane de euro, cu o investitie greenfield intr-o fabrica situata la 20 de kilometri de Vatra Dornei si un brand – Aqua Carpatica – destinat atat pietei externe, cat si celei locale. Omul de afaceri care a incasat peste 120 mil. euro din crearea si ulterior vanzarea brandurilor Dorna (catre Coca-Cola in 2002) si LaDorna (catre Lactalis in 2008) va investi 12,5 mil. euro in noul business cu ape minerale si spune ca 80% din suma va fi finantata de o banca locala.
10. Elinor Ostrom si Oliver Williamson obtin Premiul Nobel pentru Economie. Cercetarile in domeniul guvernantei economice, concept care ajuta la dezlegarea misterului crizei financiare mondiale, au fost premiate in acest an cu un Premiu Nobel pentru Economie. Premiul Nobel pentru Economie a fost decernat in acest an economistilor Elinor Ostrom si Oliver E. Williamson pentru cercetarile lor in domeniul guvernantei economice. Elinor Ostrom, prima femeie din istorie castigatoare a Premiului Nobel pentru Economie, a fost premiata pentru “analiza guvernantei economice, punand accentul pe problema bunurilor publice”.
Oliver Williamson este laureat pentru “analiza guvernantei economice, in special pentru cercetarile sale privind limitele firmelor”.
Amandoi castigatorii au studiat guvernanta corporatista si mediul in care o companie opereaza si interactioneaza cu ceilalti actori de pe piata. Ei au analizat si relatiile intercorporatii, mai spune Laurean Lungu.
Oliver Williamson, 77 de ani, este profesor la University of California Berkeley. El a studiat problema guvernantei economice inca din 2005, perioada premergatoare crizei economice.
Concluziile la care a ajuns intaresc importanta cadrului institutional, care trebuia observat in permanenta si adaptat la situatiile existente.
Elinor Ostrom, 76 de ani, este cercetator in stiinte politice si profesor la Universitatea din Indiana. “Si Elinor Ostrom s-a orientat tot spre guvernanta corporatista, potrivit CV-ului sau, insa abordarea sa este una interdisciplinara. Ea a introdus in cercetarile sale si antropologia si geografia, care definesc in ansamblu sistemul”, adauga Laurean Lungu. “Ea si-a axat cercetarile pe Africa si Asia.”
Elinor Ostrom s-a preocupat in primul rand de eficienta cooperarii intre indivizi pentru a atinge un scop. Spre exemplu, Ostrom afirma ca oamenii au stiut sa exploateze, dar si sa intretina pentru exploatare bunurile comune, astfel incat specia umana a evoluat. “Cuvantul ‘commons’ ( portie, ratie – engl.) denota la origine pasunile tratate ca o resursa comuna, pe care ciobanii sunt liberi sa-si pasca turmele. Tentatia de a avea cat mai multe animale este o strategie rationala pentru un crescator individual. Dar daca toti au aceeasi tentatie, iarba nu va mai creste si valoarea pasunii va disparea pentru toti”, scrie Ostrom in “Governing The Commons: the Evolution of Institution for Collective Action”, 1990.