Rompetrol Rafinare, Automobile Dacia, Petrotel Lukoil, OMV Petrom și ArcelorMittal Galați sunt cei mai mari importatori din economie în 2012, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Anul trecut, valoarea importurilor a fost de 54,6 miliarde de euro (în creștere cu 0,6% față de 2011), iar ponderea primelor 100 de companii în total importuri a fost de 38,7% (față de 39,4% în 2011), potrivit datelor de la INS.
Datele despre valoarea importurilor pentru fiecare companie în parte sunt, la fel ca în cazul exportatorilor, ținute la secret. ZF a publicat recent și topul celor mai mari 100 de exportatori din România, iar o analiză comparativă a celor două clasamente arată că 60% dintre cei mai mari 100 de importatori sunt prezenți și în topul celor mai mari 100 de exportatori.
„Există o simetrie clară, la care mă așteptam, între topurile exportatorilor și cele ale importatorilor. Nominal, marii importatori se regăsesc în marile companii exportatoare. În capul listelor, atât la importatori, cât și la exportatori, sunt Automobile Dacia, Rompetrol, Petrotel, Celestica, OMV Petrom sau Honeywell. Există o simetrie formidabilă, importurile sunt într-o mare măsură o proiecție în oglindă a exporturilor din cauza nevoii de asigurare a materiei prime“, explică prof. dr. Cezar Mereuță, cercetător în economie.
Topul importatorilor scoate pentru prima dată la lumină informații despre cei mai mari importatori din retail (Lidl și Kaufland), dar și despre multinaționale precum Coca-Cola, Nestlé sau Mondelez (fosta Kraft Foods).
Cele mai mari companii importatoare activează în sectoare precum producția de componente auto, medicamente, petrol și gaze sau în retailul alimentar.
„Majoritatea producătorilor de componente auto din România importă materia primă, în condițiile în care piața locală nu se ridică la anumite standarde, impuse de clienții acestora. Compania noastră importă 70% din materia primă de pe diverse piețe din Europa, în special din Germania. De exemplu, în România sunt puțini cei care ne pot furniza plăci electronice, materia primă necesară în procesul nostru de producție și suntem nevoiți să importăm aceste plăci. Restul de 30% din materia primă utilizată în producție ne este furnizată de companii locale“, a spus Mihaela Forgaciu, director general al Preh România. Compania Preh deține o fabrică la Ghimbav, județul Brașov, unde sunt fabricate componente pentru clienți precum BMW, Volkswagen, Skoda, Audi sau Daimler.
Profesorul Mereuță spune că unele companii, cum este Dacia, au fost nevoite să importe materie primă, deși inițial aveau de gând să o cumpere de pe piața locală.
„Automobile Dacia ar fi trebuit să cumpere tablă de la ArcelorMittal Galați, însă combinatul nu a respectat contractul de după privatizare și nu livrează ce are nevoie Dacia, care este astfel nevoită să importe“, a mai spus profesorul Mereuță.
Surpriza în topul importatorilor a venit din partea rețelelor de supermarketuri Lidl și Kaufland, parte din grupul controlat de miliardarul german Dieter Schwartz, care ocupă locurile 22 și 34 în topul celor mai mari importatori din 2012, fiind astfel retailerii pe rafturile cărora se regăsesc cele mai multe produse aduse direct din străinătate.
Cu alte cuvinte, alimentele aduse anul trecut de nemți au cântărit în balanța comercială mai mult decât turbinele aduse de CEZ pentru parcul eolian de la Fântânele (Constanța).
Cel mai mare salt în top 100 importatori în 2012 față de 2011 l-a făcut Romgaz, care a urcat 46 de locuri în top, importul de gaze plasând cea mai profitabilă companie de stat pe poziția 32 în topul importatorilor din 2012. O evoluție notabilă a avut și Lidl, care a urcat 33 de poziții în 2012 față de 2011, ajungând pe locul 22 în top importatori.
La polul opus se situează însă WIEE România, care a pierdut 60 de poziții în top, ajungând pe poziția 90 în topul importatorilor, după ce scăderea consumului de gaze de anul trecut a redus nevoia de importuri a companiei.
Afacerile cumulate ale celor mai mari 100 de importatori din economie au avut în 2011 o valoare de peste 27 de miliarde de euro.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 12.06.2013