Petrom și-a păstrat poziția de cea mai valoroasă companie din România, fiind evaluată la 5,7 mld. euro. Producătorul de petrol și gaze deținut de austriecii de la OMV a rămas liderul acestui clasament încă de la prima ediție, iar diferența dintre companie și următorul clasat în top este tot mai mare.
Cumulat, cele mai „scumpe“ companii din România însumează 50,4 mld. euro, cu 2 miliarde în plus comparativ cu ediția precedentă. Evaluările sunt cuprinse între 5,7 mld. euro (Petrom care se află pe primul loc) și 123 mil. euro (Monsanto, firma de pe locul 100). Este pentru primul an când cele mai puternice companii din România au început să câștige din valoarea pierdută în anii de criză. Maximul a fost atins în 2007, când primele 100 de companii din România valorau 96 mld. euro.
Evaluarea companiilor se realizează de obicei în cadrul unor procese de vânzare-cumpărare, când se realizează o divizare sau când se accesează credite. Consultanții îi sfătuiesc pe manageri să își evalueze permanent businessul astfel încât atunci când decid să facă un exit să nu fie luați prin surprindere și să aibă o imagine obiectivă asupra afacerii. Primele 20 de companii din catalog au fost evaluate la 28 mld. euro, în creștere cu 8% comparativ cu 2012, creștere determinată în principal de Fondul Proprietatea, a cărui valoare s-a majorat cu 55%. Comparativ cu nivelul maxim atins în 2007, primele 20 sunt la 60% din valoare. În prima ediție a anuarului, apărută în 2006, cele mai puternice 20 de companii însumau 39 mld. euro, iar între timp în ierarhie și-au făcut loc nume precum Fondul Proprietatea, Kaufland, GSF Suez Energy, Enel Distribuție Muntenia și Interagro.
De cealaltă parte, doar șapte firme cu capital autohton (exceptând cele cinci SIF-urile) au intrat în topul celor mai valoaroase companii, acestea fiind RCS & RDS (telecom, controlată de omul de afaceri Zoltan Teszari), Interagro (agricultură, Ioan Niculae), Dedeman (comerț, frații Pavăl), TCE 3 Brazi (agricultură, familia Tărâță), Astra (asigurări, Dan Adamescu), Băneasa Developments (real estate, Puiu Popoviciu), Altex (electroIT, Dan Ostahie).
Dintre cele mai valoroase 100 de companii din România 18 sunt controlate de stat, valoarea cumulată a acestora fiind de aproape 9,1 mld. euro, adică 18% din totalul de 50,4 mld. euro.
Cel mai bine reprezentat este capitalul străin, care a adus 70 de companii în top.
Cea mai mare creștere de valoare a fost calculată pentru producătorul de echipamente pentru industria petrolieră Cameron, care și-a dublat valoarea în această ediție. Pe locul doi din punctul de vedere al creșterilor înregistrate se află producătorul de componente auto Delphi (plus de 85%), iar pe trei se află tot un producători din același domeniu, Continental (plus de 71%).
Topul din acest an a fost realizat pe baza rezultatelor financiare din 2012 în cazul companiilor necotate și pe baza capitalizării bursiere a companiilor listate la data de 1 noiembrie 2013 (în ediția precedentă pentru companiile cotate a fost luată ca referință capitalizarea la 30 septembrie 2012).
Primii cinci clasați au o valoare cumulată de 15 miliarde de euro
1. OMV Petrom
Petrom își păstrează poziția de lider incontestabil în clasamentul celor mai valoroase companii din România, existând premise bune ca valoarea de piață a sigurului producător de petrol și gaze local să crească în anii următori mai ales ținând cont de evoluțiile din Marea Neagră. Compania se îndreaptă cu pași siguri spre profitul de un miliard de euro anul acesta, ținând cont de evoluția rezultatelor anunțate pentru primele trei trimestre ale acestui an. Dincolo de acest record, 2013 ar putea fi primul an de la privatizarea firmei în care producția de petrol și gaze la nivel de grup nu va mai fi în scădere față de exercițiul anterior. Compania a ajuns după primele trei luni la o cifră de afaceri de 18,1 miliarde de lei (4,1 miliarde de euro), în scădere cu 5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce profitul companiei a ajuns la 3,6 miliarde de lei (832 de milioane de euro), cu 27% mai mult față de perioada similară a anului trecut. Prețul mai bun realizat la țiței și controlul costurilor au dus la creșterea profitului companiei, în timp ce vânzările au fost afectate de scăderea cantităților de petrol comercializate. Pe partea de explorare și producție, cel de-al treilea trimestru al anului a dus la o creștere de 0,7% a cantităților de petrol și gaze extrase din România la nivel de grup pentru primele nouă luni ale anului producția totală de hidrocarburi fiind de 49,9 milioane de barili echivalent petrol față de o cantitate de 50 de milioane de barili echivalent petrol extrasă în primele nouă luni ale anului trecut. (Roxana Petrescu)
2. Romgaz
Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, a scris anul acesta istorie la Bursa de Valori București, după ce statul a decis să listeze 15% din pachetul de acțiuni al companiei. Oferta publică inițială prin care statul a vândut 15% din Romgaz, cea mai valoroasă companie pe care o are în portofoliu, a atras un interes uriaș din partea investitorilor, atât fonduri de investiții străine, cât și persoane fizice române, care au pus pe masă peste 2,8 mld. euro. Cererea de acțiuni a fost de aproape 7 ori mai mare decât oferta, ceea ce a permis statului să vândă acțiunile la prețul de 30 de lei, aproape de maximul cerut, de 32 de lei, și să încaseze 390 mil. euro. Vânzarea pachetului de 15% din acțiunile Romgaz a făcut ca pentru câteva zile în cercurile elitiste ale investitorilor de la Londra să se vorbească despre România. Peste 200 de fonduri de investiții din Marea Britanie, SUA, Polonia, dar și din România, au alocat peste 1,7 miliarde de euro pentru a cumpăra acțiuni Romgaz. Și pe plan local oferta Romgaz s-a bucurat de interes din partea investitorilor, tranșa alocată persoanelor fizice în cadrul ofertei fiind suprasubscrisă de peste 17 ori, iar valoarea cererii s-a ridicat la peste 4,9 mld. lei (1,1 mld. euro). (Roxana Petrescu)
3. Orange România
Orange România, cel mai mare jucător de pe piața locală de telecom în funcție de cifra de afaceri, profit net și număr de clienți, s-a clasat pe locul trei în Topul celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de 2,5 miliarde euro, în creștere cu 8% față de anul anterior. Anul trecut, operatorul telecom a înregistrat o cifră de afaceri de 924 milioane euro, în scădere ușoară față de 2011, când a raportat afaceri totale de 940 milioane euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Profitul net al companiei s-a situat în 2012 la 116 milioane de euro, cu 38% mai redus decât în anul anterior. Scăderea afacerilor Orange în 2012 a fost în linie cu evoluția generală a pieței de profil, care a continuat să se contracte pe fondul contextului economic dificil și al reglementărilor locale și europene. În trimestrul al treilea din acest an veniturile operatorului telecom au crescut cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 241 milioane euro, datorită majorării numărului de clienți la 10,383 milioane. În primele nouă luni ale anului 2013, veniturile operatorului au urcat la 690 milioane euro, cu 0,7% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Liderul pieței locale de telecom a extins anul acesta acoperirea serviciilor de date mobile prin tehnologia 4G. (Ioana Niță)
4. Fondul Proprietatea
Presiunea tot mai mare pusă de principalii acționari ai Fondului Proprietatea (simbol bursier FP) asupra administratorului Franklin Templeton pentru reducerea discountului la care se tranzacționează acțiunile FP a determinat creșterea puternică a prețului de pe bursă. Capitalizarea Fondului Proprietatea a urcat cu 54%, de la 1,59 mld. euro la finalul lui septembrie 2012 la 2,46 mld. euro la sfârșitul lunii octombrie 2013, fondul avansând astfel în topul celor mai valoroase companii din România. Creșterea prețului acțiunilor FP a început în luna aprilie 2013, când fondul a demarat cel mai mare program de răscumpărări de acțiuni proprii de pe bursă, care viza circa 1,1 miliarde de acțiuni sau 8% din capital. Fondul Proprietatea a finanțat răscumpărările prin vânzarea în luna mai a unui pachet de 1,1% din acțiunile Petrom pentru suma de 247 mil. lei (57 mil. euro). Fondul de hedging american Elliott, cel mai mare acționar al FP, cu 18% din acțiuni, le-a cerut celor de la Franklin Templeton să găsească noi soluții pentru creșterea prețului acțiunilor, amenințându-i chiar cu revocarea mandatului de administrator. Pus sub presiune, Templeton a oprit răscumpărările efectuate direct pe bursă și a lansat o ofertă de cumpărare pentru un pachet de 600 de milioane de acțiuni la prețul de 1 leu pe acțiune, peste prețul de pe bursă. (Andrei Chirileasa)
5. Vodafone România
Vodafone România, al doilea operator de telefonie mobilă de pe piața locală, ocupă locul cinci în Topul celor mai valoroase 100 de companii, cu o valoare a companiei de 1,891 mld. euro, în creștere față de anul precedent cu 12%. Subsidiara locală a grupului britanic Vodafone, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă din lume, a raportat anul trecut afaceri totale de 775 milioane euro, în scădere cu 3,4% față de 2011, și un profit net de 112 milioane euro, cu 12% mai mult decât în anul anterior. În 2011, Vodafone a înregistrat o cifră de afaceri de 802 milioane euro și un profit net de 100 milioane euro. Piața de comunicații a scăzut în 2012 la aproximativ 3,44 mld. euro, de la 3,5 miliarde cu un an în urmă. În perioada aprilie-iunie 2013, Vodafone România a avut venituri de circa 177 mil. euro, în scădere cu 4% față de aceeași perioadă a anului trecut, când veniturile s-au situat la aproximativ 183,3 milioane euro. Dacă se exclude însă impactul reducerii tarifelor de terminare, veniturile subsidiarei locale a grupului Vodafone au crescut cu 1,1% comparativ cu același interval din 2012. Numărul de clienți ai companiei de telefonie mobilă a crescut în lunile aprilie-iunie 2013 cu 339.943 față de aceeași perioadă a anului fiscal precedent, la 8,138 milioane de clienți.
Anuarul „Cele mai valoroase 100 de companii din România” este unul dintre cele mai longevive proiecte ale Ziarului Financiar, fiind lansat în 2006, iar acum a ajuns la ediția cu numărul opt. Anuarul apare astăzi pe piață.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.11.2013