Ziarul Financiar a cerut oficialilor de la Ministerul Afacerilor Europene lista proiectelor pe fonduri europene finalizate la cinci ani de când România a primit undă verde pentru a aduce în economie bani europeni.
Datele că arată că Transporturile și Mediul, ministerele ce ar trebui să facă autostrăzi, drumuri naționale, sisteme de canalizare sau gropi de gunoi nu au reușit în cinci ani de luat bani europeni să termine niciun proiect cu impact concret în teren. Transporturile au terminat două proiecte, unul pentru măsurarea adâncimii apelor Dunării, respectiv un altul pentru protecția ecologică în cazul lucrărilor de infrastructură. Similar, la Mediu niciunul din cele mai mari cinci proiecte finalizate nu include o groapă de gunoi sau un sistem de canalizare.“Problema a fost că după ce autoritățile au făcut programele operaționale și axele nu au avut un mecanism de prioritizare. La acel moment, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale – instituția care coordona absorbția până la crearea MAEur – nu putea să spună unui minister ce proiect este mai important și ce alt proiect este mai puțin important. În condițiile în care nu a existat o prioritizare inițială, autoritățile de management au implementat ce proiecte au venit la rând”, explică consultantul pe fonduri europene Dragoș Pîslaru.
În acest context, Guvernul a publicat în ultima parte a anului trecut o listă de proiecte pe fonduri europene în valoare totală de 8 miliarde de euro, considerate ca fiind prioritare. Acum lista cuprinde 150 de proiecte de investiții în domeniul transporturilor, energiei sau mediului. Investițiile derulate prin intermediul acestor proiecte sunt însă departe de momentul în care vor fi inaugurate. O mare parte din proiectele de pe lista de priorități aveau la sfârșitul lunii martie grade de finalizare de sub 50%.
În același timp bulgarii au reușit în această săptămână să inaugureze în prezența președintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, o linie de metrou de 2,4 kilometri la Sofia, pe care intenționează să o prelungească până la aeroport în următorii trei ani, potrivit Novinite.
Rezultatele din teren ale bulgarilor se văd și în statistici. Bulgaria avea la sfârșitul lunii martie un grad de absorbție de 20,8% al banilor europeni, de 3,5 ori mai mare decât cel al României.
Bulgaria are o alocare pe fonduri europene de 8 mld. euro, adică mai puțin de jumătate față de cea a României, însă și rezultatele în bani sunt peste cele de la București. La sfârșitul lunii martie în Bulgaria ajunseseră aproape 1,4 mld. euro bani curați de la UE, în timp ce România a atras în același interval cu 200 mil. euro mai puțin. Diferențele sunt și mai mari în cazul programului de Transport. Pe această linie în Bulgaria au ajuns 419 mil. euro de la UE în timp ce la București plățile de la Transporturi sunt la jumătate la o alocare de două ori mai mare.
Niciun proiect de infrastructură finalizat de Ministerul Transporturilor în cinci ani
Ministerul Transporturilor are la dispoziție 4,5 mld. euro din fonduri europene pentru lucrări de infrastructură rutieră, feroviară, aeroportuară și navală. Cei mai mulți bani de la UE merg către autostrăzile de pe Coridorul IV Paneuropean, care în cele din urmă ar urma să aibă 850 de kilometri. În primii cinci ani de când România are acces la fondurile europene, autoritățile nu au reușit să finalizeze nicio autostradă sau cale ferată din bani europeni.
“Rezultatele de la Transporturi se datorează faptului că nu a fost pregătit cum ar fi trebuit parcursul din 2007-2013 prin intermediul fondurilor de preaderare. Spre exemplu, pentru Programul Operațional Regional au fost bani prin fondurile de preaderare phare care au pregătit terenul”, spune Dragoș Pîslaru.
În cinci ani de luat fonduri europene Transporturile au reușit să finalizeze numai două proiecte în valoare totală de 1,7 mil. euro. Din acești bani, 1,5 mil. euro au fost folosiți pentru măsurarea adâncimii Dunării, iar cu restul s-au făcut hărți și planuri de acțiune pentru protecția mediului. De cealaltă parte, cele nouă proiecte pe care Ministerul Transporturilor le-a înscris pe lista de priorități au grade de finalizare ce nu depășesc 50%.
Similar, la Ministerul Mediului între primele cinci proiecte finalizate în funcție de valoare nu figurează nicio groapă de gunoi sau un sistem de canalizare construit cap-coadă. În schimb, aproape 6 mil. euro au fost plătiți pentru un sistem informatic pentru “menținerea biodiversității”, alți 600.000 de euro au fost folosiți pentru protecția mediului din Munții Măcinului, iar păsările din zona Vânători Neamț au primit protecție printr-un alt proiect de 350.000 de euro.
