Valoarea cumulată a ratelor neplătite la timp de populație și companii a depășit 20 miliarde de lei (4,7 mld. euro) la sfârșitul lunii august, ceea ce reprezintă 9,3% din stocul total al creditelor, potrivit datelor BNR. Valoarea cumulată a restanțelor la credite – în lei și valută – a urcat cu 36% în luna august față de aceeași perioadă din 2010.
Creditele în lei, în cea mai mare parte finanțări de consum fără garanții, le dau cele mai mari emoții bancherilor, ponderea ratelor restante pe acest segment depășind 11%. Totuși, dacă la începutul crizei cel mai rapid avans era înregistrat de creditele în lei, în ultimele luni întârzierile la plata împrumuturilor în valută au accelerat mai puternic. În cazul restanțelor la valută creșterea a fost de peste 50% în ultimul an. Întârzierile la rambursarea creditelor în valută echivalau cu 11 miliarde lei (2,6 mld. euro), în timp ce valoarea cumulată a restanțelor la lei era de 9 miliarde lei.Potrivit unor informații transmise de BNR la jumătatea lunii septembrie, în totalul creditelor mari (de peste 5.000 de euro) restanțele însumează abia 4% din totalul creditelor. Cele mai multe restanțe sunt la creditele mici (sub 5.000 de euro) unde restanțele au o pondere de 40 la sută din total. BNR a dat asigurări că, în momentul de față, creditele neperformante din sistemul bancar românesc sunt acoperite în proporție de 96 la sută cu provizioane. Iar dacă luăm în calcul și garanțiile colaterale, gradul de acoperire depășește 100 la sută.
Maximul creditelor neperformante ar putea să fie atins în acest an, însă există o serie de factori, precum gradul mare de îndatorare a populației și eficiența moderată a procesului de restructurare, care mențin presiunea asupra portofoliilor de credite, potrivit Raportului asupra Stabilității Financiare publicat de BNR.
Perspectivele privind evoluția ratei de neperformanță sunt mixte. Pe de o parte, revenirea economică și posibilitatea recuperării venitului disponibil diminuat, temperarea semnificativă a ritmului de creștere a restanțelor, diminuarea numărului debitorilor care dețin credite mai mari de 20.000 lei și care au înregistrat pentru prima dată întârzieri la plată de peste 90 de zile și îmbunătățirea ratei de revenire a creditelor cu întârziere de cel puțin o zi pledează pentru atingerea punctului maxim al neperformanței în anul 2011, se menționează în raport.
Pe de altă parte, există o serie de factori care mențin presiunea asupra calității portofoliului de credite, cum ar fi gradul mare de îndatorare a populației (în special în valută).