Scotianul William Troup aduce tocmai din Marea Britanie tractoare romanesti Universal, exportate de la Brasov inainte de 1989, si le vinde gospodarilor bihoreni.
William Troup e scotian, dar, in comparatie cu marea majoritate a conationalilor sai, fanatismul patriotic nu-l da afara din casa. Asa ca s-a mutat fara probleme si face afaceri in Anglia, tara unde cu greu calca fara ostilitate picior de scotian. ai e mandru de adaptabilitatea lui.
“Numai Richard Smith (partenerul lui de afaceri si cantaret la cimpoi – n.red.) putea fi asa de prost sa ramana in Scotia”, chicoteste batranul, smechereste.
Mister Bill, cum ii spun amicii, se apropie de venerabila varsta de 70 de ani, dar inca nu a pierdut nimic din vigoarea mintii. A fost in stare sa porneasca de zece ani propria afacere si tot de atunci o conduce singur.
“E o afacere mica, de transport intern si international. Am cateva autocamioane, pe care le inchiriez sau cu care transport marfa diversa”.
Business-ul mergea ca uns si deci scotianul nu avea nevoie la varsta lui de alte batai de cap. Dar pofta de a inmulti bani si pasiunea pentru afaceri l-au adus in Romania intr-o combinatie cel putin ciudata.
Profit de 3.000 de dolari la un transport
“Ideea mi-a venit acum cinci ani, din intamplare. Imi picasera in mana niste documente guvernamentale si, citindu-le, am aflat ca Romania avea nevoie de cel putin 400 de tractoare”.
Ca in cazul oricarui afacerist, prin venele lui Mister Bill a inceput sa curga inspiratie. Iar gandul ca ar putea exporta masiv tractoare second-hand i s-a parut o gaselnita excelenta.
“M-am gandit la second-hand. Normal. Pentru ca taranii nu au bani la inceput sa cumpere unul de nou. ai apoi m-am gandit ca trebuie sa fie de fabricatie romaneasca.
De ce? Din doua motive, cel putin. Pentru ca romanii le cunosc si deci isi pierd reticenta, pe care ar avea-o altfel pentru cele straine. Iar piesele de schimb se gasesc mult mai repede si mai ieftin”. O data proiectul analizat, William a trecut la punerea lui in aplicare.
William poate sa aduca in Romania cinci tractoare o data si poate face un drum la cel mult trei saptamani. In rastimpul acesta, el cumpara direct de la taranii englezi tractoare romanesti, pe care le imbarca in autocamioane si le aduce in Romania.
Cum le cara pe spesele propriei sale firme, cheltuielile cu transportul sunt eliminate din start, asa ca se poate bucura la sfarsitul unui transport de un profit curat de aproape 3.000 de dolari.
La maximum 16 transporturi pe an, profitul depaseste 50.000 de dolari. Eventuale reparatii se fac in Oradea, unde cheltuielile sunt mai mici, iar meseriasii mai priceputi.
“Am un asociat aici, in Oradea, care imi cauta clienti la tara. Nu dam anunturi in ziar. Afacerea se incheie prin negociere directa. Pot vinde un tractor pentru circa 1.500 de dolari, dupa ce eu l-am cumparat in Anglia cu 900”, explica Mister Bill.
Vii cu tractoare, pleci cu mobila
Dar afacerea n-ar fi afacere profitabila, daca Mister Bill s-ar intoarce acasa cu camioanele goale. Asa ca mai face cateva drumuri prin Baia Mare, Satu Mare ori Targu Mures, pe la marile fabrici din tara, cumpara mobila exclusiv din lemn si o vinde in Anglia.
“Imi place sa fac afaceri in Romania. Singura problema e birocratia infernala. La vama de interior poti sa te sinucizi pana ajungi sa iti parafezi un act. Cand ai reusit si trebuie sa te prezinti la un alt ghiseu pentru verificare, constati sa tocmai s-a inchis. ai trebuie sa iti pierzi vremea pana a doua zi, cand se gaseste cineva sa te serveasca”, spune Troup.
Dar nemultumirile scotianului nu se opresc aici. Intrigat de lipsa unor proiecte guvernamentale, care sa grabeasca dezvoltarea agriculturii, a interpelat in urma cu doi ani Parlamentul, propunandu-i solutii pentru accelerarea reformei. “Mai astept si acum raspunsul”, zambeste scotianul.
Tony Blair “zambeste frumos, dar nu stie nimic”
Unul dintre meritele cu care se lauda William Troup e acela de a face amara viata guvernantilor din Anglia, unde s-a mutat din Scotia. El are tot timpul o petitie de facut, o nemultumire de exprimat, dar si solutii de oferit impotriva piedicilor puse intreprinzatorilor britanici.
“Stateam peste drum de Tony Blair, in Trimdon. Nu-mi place deloc omul. Am incercat de multe ori sa intru in audienta la el. Dar, in afara faptului ca zambeste frumos, nu stie nimic. Cand veneam la usa, se eschiva: , ma intreba. . . Mai tarziu, am ajuns la el. . “, povesteste batranul Bill, amuzat.
Concerte de cimpoi la Oradea
Scotienii William Troup, Richard Smith si John Thomas Geddes (de la dreapta la stanga) au descoperit ca inimile romanilor intreprinzatori se deschid mai repede si ca afacerile merg ca unse pe muzica de cimpoi. “Nu plecam nicaieri fara sa ne luam cimpoiul cu noi”, spune Bill.
“Dam si spectacole scurte prin orasele in care ajungem. Ultima oara am cantat la Oradea, in clubul Lord’s. Oamenii sunt atrasi de acest gen de muzica. Cimpoiul li se pare un instrument exotic, iar noi ne bucuram sa le aratam pe viu cum se foloseste”.
William Troup a devenit faimos in Giurgiu, dupa ce a infiintat anul trecut in orasul de pe malul Dunarii primul curs de initiere in cricket si chiar prima fundatie a unui club de cricket. Federatia Romana “Sportul pentru toti” i-a acordat o diploma de recunoastere a meritelor sale. De atunci, ambitiile lui Mister Bill sunt si mai mari: sa impamanteneasca jocul de cricket si in Bihor, unde isi deruleaza cele mai multe afaceri.