Când o companie inițiază procesul de transformare digitală nu înseamnă că își propune să devină Google, Amazon sau Netflix, ci că a conștientizat potențialul noilor tehnologii pentru eficientizarea proceselor, activităților sau a modelelor de operare. Desigur, noile tehnologii sunt de obicei asociate cu giganții tech, datorită faptului că ei sunt exponenții de marcă ai economiei și societății digitale, însă fenomenul transformării este amplu și are deja impact asupra foarte multor companii și industrii care și-au schimbat sau au început să își schimbe modelele de afaceri.
Totuși, există organizații care văd în continuare obstacolele atunci când se gândesc la transformarea digitală: nu au bani pentru investiții sau nu au oameni cu abilitățile necesare. Dar transformarea digitală pornește în primul rând de la schimbarea mentalității și de la adoptarea unei strategii. Pentru multe industrii, fereastra de oportunitate este încă deschisă și noi lideri pot apărea dintre cei care înțeleg mai repede cum ar trebui să funcționeze în noul mediu digital. Iată de ce ar trebui să identifice și să folosească la maximum potențialul propriu de digitalizare pentru a rămâne competitivi.
În acest proces, companiile integrează numeroase tehnologii fizice și digitale, cum ar fi inteligența artificială, cloud computing, robotică, realitate augmentată și Internet of Things (IoT), remodelând treptat modul în care lucrează angajații, în care creează produse și servicii sau le vând. Fiecare companie adoptă diferit noile tehnologii, selectându-le pe cele relevante pentru propriile obiective sau nevoi. Nu există o rețetă universală sau un kit prestabilit. De exemplu, un distribuitor de produse alimentare ar putea folosi IoT pentru a monitoriza starea produselor livrate în magazine, un producător de vehicule: tehnologia blockchain pentru a simplifica rechemarea pieselor, iar o firmă de logistică: drone autonome pentru livrări de urgență.
Companiile se așteaptă la rezultate. Dintre cele care au investit în inițiative digitale la nivel global, aproximativ 75% își doresc creșterea veniturilor, iar 40% o reducere de costuri. La rândul lor, directorii generali sunt îngrijorați, dar și optimiști, în privința tehnologiilor emergente. Conform studiului PwC CEO Survey 2019, aproape o treime dintre directorii generali din România cred că progresele tehnologice au avut un impact semnificativ asupra mediului de afaceri în ultimii cinci ani și se așteaptă la accelerarea tendinței.
Impactul pe termen lung al transformării digitale este totodată conștientizat de mediul de afaceri local, așa cum rezultă din studiul PwC Central and Eastern Europe Private Business Survey 2019 care constată că 64% dintre proprietarii de afaceri din România au proiectat o strategie pentru digitalizare, un procent dublu față de media din regiunea Europei Centrale și de Est. Conform aceluiași studiu, companiile antreprenoriale românești ocupă primele poziții în regiune la adoptarea a șase dintre cele opt tehnologii digitale esențiale (cunoscute ca Essential Eight): Artificial Intelligence (AI), Augmented Reality (AR), blockchain, drone, Virtual Reality (VR) și 3D printing.
Însă transformarea digitală este dependentă de competențele angajaților. Estimările PwC la nivel global arată că noile tehnologii vor afecta, anual, între 5 și 10% din locurile de muncă ale fiecărei organizații și vor apărea discrepanțe între abilitățile existente și cele necesare. Multe dintre aceste competențe lipsesc, situație ce se dovedește a fi un impediment pentru succes. 55% dintre respondenți PwC CEO Survey 2019 au declarat că cel mai mare impact al acestui deficit asupra afacerilor este incapacitatea de a inova eficient. Ce pot face companiile?
În România, studiul PwC Workforce Disruption Index 2019 estimează că în următorii 10 ani, 275 mii locuri de muncă ar putea fi înlocuite de automatizare și inteligență artificială. Alte 325 mii vor apărea dacă angajații își vor îmbunătăți competențele digitale. Pentru un angajat al cărui loc de muncă este amenințat de automatizare, implementarea noilor tehnologii poate fi îngrijorătoare, dar dacă în companie există un program dedicat de învățare are șansa să se adapteze și să descopere avantajele pe măsură ce sarcinile repetitive sunt preluate de tehnologie și el are posibilitatea să învețe alte roluri cu valoare adăugată mai mare. În acest context, PwC a lansat recent un program global de “upskilling” în valoare de 3 miliarde dolari pentru îmbunătățirea competențelor digitale ale celor 276.000 de angajați, cât și pentru dezvoltarea de noi tehnologii care să sprijine companiile și comunitățile în procesul de transformare digitală.
Procesul de dobândire a abilităților nu e deloc simplu și nici ieftin, însă companiile și guvernele trebuie să se implice cât mai mult și mai repede. În cazul economiilor vulnerabile la automatizare și la schimbarea modelelor de afaceri, trebuie acoperit riscul de dispariție a unora dintre locurile de muncă actuale prin crearea celor adecvate noii economii. Prin urmare, investițiile pentru învățare, inclusiv ale guvernelor, pot să atenueze presiunea pe piața muncii în viitor. Companiile trebuie să analizeze procesele de afaceri, să evalueze nevoile și în același timp să le ofere angajaților programe de învățare și dezvoltare si să le asculte și îngrijorările. Deși în România transformarea este mai lentă decât în alte țări, companiile ar trebui să conștientizeze că este inevitabilă și că o strategie pentru digitalizare și upskilling aplicată din timp asigură menținerea pe piață și, mai important, generează oportunități noi de creștere.
Citește și:
Să ne pregătim cu încredere viitorul, înțelegându-ne trecutul
Capitalul uman și educația: Cui i-e frică de tehnologie?
Infrastructura fizică: Prioritizarea investițiilor, crucială pentru creșterea economică durabilă