Școala de la Poiana Mărului, la Brașov
Muzeul de Artă Brașov organizează în perioada 31 mai – 21 iulie 2013 expoziția “Școala de la Poiana Mărului” (foto 1). Activitatea grupului de artiști cunoscut ca “Școala de la Poiana Mărului” (Horia Bernea, Mircea Milcovici, Ion Dumitriu, Șerban Epure, Letiția Bucur, Teodor Moraru, Teodor Rusu, Maria Zamfirescu) a reprezentat una dintre cele mai originale și interesante experiențe din arta românească postbelică. În cadrul expoziției, au fost adunate peisaje, naturi moarte, interioare, dar și tablouri ulterioare care reflectă, din punct de vedere stilistic și tematic, influența acestei etape din creația lor.
Horia Creangă – Crezul simplității
Expoziția de arhitectură “Horia Creangă – Crezul simplității”, o călătorie în timp în viața unuia dintre cei mai importanți arhitecți moderni, este găzduită de Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în perioada 22 februarie – 10 martie. Curatorul expoziției, arhitectul Milița Sion, înfățișează sugestiv opera lui Horia Creangă, o prezență unică în arhitectura anilor 1930 – 1940 în România. Stilul său – caracterizat prin concizie, puritate, economie de mijloace, frumusețe ca expresie a măsurii și echilibrului – este evidențiat prin intermediul panourilor, proiectelor de arhitectură, desenelor originale și fotografiilor de epocă și actuale. “În ce constă arhitectura nouă? În primul rând, simplitate, volume proporționate și tranșante în spațiu, linii drepte, suprafețe fără podoabe inutile. Această arhitectură permite să se dezvolte strada și orașul în același cadru de simplitate”, spunea Horia Creangă în cartea sa “Anarhia stilurilor și arta viitorului” – 1935. Nepot al scriitorului Ion Creangă, acesta a reușit ca, într-o carieră scurtă, de aproximativ 16 ani, să definească arhitectura modernă românească, alături de nume importante precum G.M. Cantacuzino, Octav Doicescu și Henrieta Delavrancea-Gibory.
Horia Creangă a realizat o operă remarcabilă, abordând cu profesionalism programe variate: peste 70 de edificii administrative, social-culturale, industriale – Teatrul Giulești, Uzinele Malaxa, Grupul Școlar “Mihai Bravu”, Blocul Burileanu-Malaxa -, dar și clădiri de locuințe și vile rezidențiale – blocul ARO (foto 2).
Expoziția face parte din demersul cultural al companiei Tassullo, care, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România (OAR), dorește să popularizeze arhitectura românească modernă.
“Lecția de Taxidermie” la Cluj
Teodora Axente este o artistă descendentă a Școlii de Artă de la Cluj, care trăiește și lucrează la Cluj. Subiectele sale denotă întrebări adresate social lumii contemporane. Ultimele lucrări, grupate în expoziția intitulată “Lecția de Taxidermie” (foto 3), ne arată o formă de alienare ritualică învelită în pene și blănuri de animale, în spatele căreia personajele stau izolate și tăcute. “Astfel, Teodora Axente statutează și descrie în egală masură teribila schismă care s-a produs în condiția omului nou, contemporan, transformat dintr-un animal social într-o ființă singuratică, blocat într-o poză împăiată și înțepenită, convertit într-un trofeu al imaginii de sine.” (scrie criticul și curatorul Adina Zorzini pe un site)