Paula Hawkins este un nume nou în literatură, a dat lovitura cu primul ei thriller, Fata din tren, vândut în aproape două milioane de exemplare în primele patru luni în Statele Unite, cu drepturi de ecranizare deja cumpărate de DreamWorks. Autoarea s-a născut și a trăit în Zimbabwe până în 1989, de atunci s-a stabilit la Londra, unde vreme de un deceniu și jumătate s-a dedicat carierei de jurnalist. Dar abia scrisul îi aduce o celebritate rapidă și o propulsează între cei mai bine vânduți scriitori.
Fata din tren este un thriller psihologic construit cu mare finețe a suspansului și a dramelor trăite de cele trei personaje feminine: Rachel, Anna și Megan. Și ca un laitmotiv, călătoria cu trenul care punctează cele mai interesante episoade ale acțiunii. Rachel merge zilnic la Londra cu trenul și, dimineața, la un semnal defect, privește casele aflate aproape de calea ferată și astfel are un răgaz să contemple momente din viața unui cuplu. Îi poreclește pe cei doi „Jess și Jason”, le invidiază fericirea ce răzbate din gesturile tandre.
Rachel are motive să invidieze o căsnicie fericită. A avut-o și ea, dar s-a destrămat: dorința de a avea un copil i-a provocat frustrări, complexe, neputința a dus-o spre băutură, iar băutura i-a distrus căsnicia. Așa că ea și Tom au divorțat, pentru că soțul ei se săturase de ea și de bețiile ei, s-a recăsătorit rapid cu Anna cea frumoasă și apetisantă, iar apoi Anna a născut o fetiță. Toate au avut efect dur asupra lui Rachel, vede fericirea care ei i-a fost refuzată, o obsedează familia lor, are și o tentativă de a le fura copilul.
Pe de o parte, Tom și Anna, pe de altă parte, cei doi necunoscuți, botezați de ea „Jess și Jason”, dovedesc că fericirea este posibilă, îi adâncesc disperarea și angoasa. Până când o zărește din tren pe „Jess”, în casa știută deja, sărutând un alt bărbat, iar nu peste multă vreme ziarele anunță dispariția femeii. Cea poreclită de ea Jess se numea Megan, iar poliția bănuiește o crimă, avându-l ca suspect principal pe soțul acesteia – Scott.
Rachel se duce la poliție și dezvăluie cele văzute din tren, dar nu este un martor credibil, căci pe aceeași stradă locuise și ea în anii fericiți ai căsniciei, dăduse târcoale casei, iar cei doi, Tom și Anna, au anunțat poliția că îi terorizează. Și totuși, Rachel resimte provocarea: începe să cerceteze pe cont propriu tot ceea ce s-a petrecut cu Megan, mai ales că în noaptea crimei fusese acolo, se întâlnise cu Tom într-una dintre tentativele ei jalnice de a relua legătura, dar se îmbătase și nu-și mai amintea decât frânturi și imagini.
Totul pare să-i stea împotrivă, nu are credibilitate în ochii polițiștilor în fața cărora depune mărturie: ea recunoaște că și-a pierdut slujba, că a închiriat o cameră în casa unei prietene, Cathy, că face drumul cu trenul la Londra ca parte a rutinei prin care se minte întâi pe sine că duce aceeași viață ca și până acum. Nu ezită să pătrundă în casa lui Scott ca să afle și alte detalii despre femeia dispărută, tot mai convinsă că în seara cu pricina ea a văzut ceva important, dar nu-și poate aminti. Apoi ritmul romanului se precipită și descoperirile vin în cascadă.
În roman alternează vocile celor trei femei: Rachel cea măcinată de nefericirea că și-a ratat viața, că n-a putut fi soție și mamă, Anna cea fericită datorită căsătoriei și maternității, Megan cea stranie, pentru că în căsnicia ei sunt momente tulburi și are o legătură secretă cu un bărbat al cărui nume rămâne un mister, tot așa cum trecutul ei ascunde alt mister rămas necunoscut pentru soțului ei. Viețile celor trei femei care se împletesc, fără intenția ori voia lor, se conformează aceleiași ecuații: fericirea o garantează doar un soț și un copil. Dar cât de fragilă este pentru fiecare fericirea se vede la sfârșitul romanului.
Tot la final cititorul înțelege de ce are un asemenea succes cartea. Dincolo de formula reușită de thriller, de originalitatea vocilor ce dezvăluie aceleași drame, cu variațiuni, trăite de cele trei femei, succesul uriaș al cărții se explică prin altceva: condiția femeii de azi, condiționată ca și acum un secol în existența ei de reperele esențiale: soț – familie – copil. Doar că acum condiționările țin nu doar de natură socială, ci, în mod acut, de psihologie, au impact mult mai profund și, de multe ori, distrugător.
Paula Hawkings, Fata din tren, traducere din limba engleză și note de Ionela Chirilă, Editura Trei, 2015, 408 pag.