Consiliul European din 14-15 iunie a fost un succes pentru noi, deoarece a confirmat oficial sprijinul pentru “obiectivul comun” al intrarii Romaniei in UE pe 1 ianuarie 2007 si a indemnat statele membre sa ratifice Tratatul de aderare. In comparatie cu Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 16 mai, Consiliul a facut un pas inainte, transmitand Romaniei un mesaj politic pozitiv.
Se spune adesea ca succesul imbata. Putem noi oare sa ne lasam prada euforiei succesului? Ce trebuie sa faca Romania de acum incolo? Ce lectii am invatat noi de la Europa pana acum?
Lectia 1: Succesul inseamna munca si seriozitate.
Cand am preluat guvernarea, aderarea Romaniei la UE pe 1 ianuarie 2007 cu toate temele facute a devenit obiectivul strategic al Guvernului. Totusi, in decembrie 2004, Romania inregistra intarzieri uriase, era privita cu neincredere si avea cateva probleme foarte grave, care la incheierea negocierilor de aderare s-au materializat in clauze de salvgardare ce puteau amana aderarea pentru 2008: combaterea coruptiei; concurenta; securizarea frontierei; reforma justitiei.
Multi parteneri europeni erau sceptici fata de capacitatea Romaniei de a recupera intarzierile. Mesajul lor era clar: Romania va intra in Uniunea Europeana doar daca isi face treaba la capitolul integrare.
Este exact ceea ce am si facut. Am mobilizat si am coordonat administratia pentru indeplinirea angajamentelor europene. Comitetul Executiv de Integrare Europeana este structura din subordinea mea care imi permite sa monitorizez personal procesul de pregatire pentru aderare. Fondurile bugetare au fost alocate cu prioritate pentru sustinerea reformelor europene. Deciziile luate de Guvern au vizat in primul rand indeplinirea angajamentelor de integrare. Am transformat comunicarea cu partenerii europeni intr-un exercitiu de sinceritate. Am recunoscut deschis ce probleme aveam si am spus cum le rezolvam. Le-am cerut sprijinul si le-am ascultat sugestiile. Si, mai ales, ne-am onorat promisiunile.
Rezultatul s-a vazut la Bruxelles, pe
14-15 iunie: Consiliul European considera ca Romania poate sa adere la UE in 2007.
De aceea, una din lectiile pe care Europa ni le-a dat in aceste 18 luni a fost ca in proiectul european, succesul se obtine prin munca si seriozitate. Daca ne facem treaba corect si ne onoram promisiunile, atunci ne atingem tintele propuse si ne recastigam credibilitatea. In procesul de integrare nu exista victorii usoare, construite doar din cuvinte si imagine.
Lectia 2: Proiectul european aduce bunastare si stabilitate.
Aderarea celor 10 noi state, in 2004, a permis crearea de noi locuri de munca inclusiv in vechile state membre. Dar oportunitatile pe care le creeaza UE nu sunt dupa vorba romaneasca “muieti-s posmagii?”. Transpunerea lor in viata inseamna inteligenta, implicare si munca.
Oportunitatile europene vin din valorile pe care acesta se fundamenteaza Uniunea, cum ar fi solidaritatea. O forma pe care o imbraca solidaritatea la nivel european o reprezinta fondurile structurale si de coeziune. Spania este un exemplu elocvent pentru modul in care utilizarea eficienta a fondurilor europene poate sa transforme o tara saraca intr-una prospera. Romania va avea acces la peste 30 de miliarde de euro fonduri structurale si de coeziune, in perioada 2007-2013. Dar pentru a putea beneficia de aceste fonduri trebuie sa stie sa le foloseasca. Avem nevoie de crearea unor mecanisme eficiente de absorbtie. Cheia consta in descentralizarea deciziei si stabilirea corecta a prioritatilor nationale pentru directionarea acetor bani. Este ceea ce mi-am propus sa realizam, inclusiv cu sprijinul unor dezbateri publice pe care le-am demarat deja.
Fondurile europene reprezinta si o uriasa oportunitate de afaceri pe teritoriul intregii tari, atat pentru firmele de consultanta, cat si pentru cele care vor sa investeasca in proiecte care sa fie finantate din resurse comunitare.
Lectia 3: Integrarea inseamna si sa avem o viziune europeana.
Intrarea in clubul european presupune mai mult decat respectarea regulilor acestuia. Proiectul european nu este un dat fix. Din contra, este un proiect in constructie permanenta. Chiar dezbaterile care au loc pe marginea viitorului Europei sunt o dovada in acest sens. Romania trebuie sa fie un contributor la acest proiect. Avem mai mult de castigat daca ne implica activ in constructia europeana decat daca asteptam pasiv sa decida altii pentru noi.
Resurse sunt: experienta totalitara ne face sa intelegem mai bine ca altii ce avantaje uriase aduce proiectul european. Putem sa aducem Europei un suflu proaspat si vitalitate. Dar ca sa devenim un contributor la proiectul european, trebuie sa gandim la nivel mare, sa avem o viziune europeana si sa cream solutii si proiecte.
In concluzie, integrarea europeana este un proces complex, care nu se incheie nici cu Consiliul de vara de la Bruxelles, nici cu Raportul Comisiei Europene si nici chiar cu aderarea la 1 ianuarie 2007. Lectiile Europei la care m-am referit mai sus ne arata ca efortul trebuie sa continue daca vrem ca Romania sa devina rapid o tara moderna si europeana.
Cat priveste betia succesului, cred ca aceasta ar fi cea mai mare greseala pe care am putea sa o facem. In ciuda mesajelor pozitive, pe termen scurt, nu trebuie sa uitam ca mai avem de lucru pentru indeplinirea angajamentelor europene. Trebuie sa rezolvam patru stegulete rosii si o serie de steaguri galbene, pentru a prelua acquis-ul comunitar. Vom rezolva aceste probleme conform calendarului, daca muncim la fel de serios ca pana acum si daca nu ne irosim energia si timpul in jocuri politice. Pe termen mediu si lung, nu avem voie sa uitam ca integrarea europeana este un proiect care se construieste in timp. Este un proiect incompatibil cu populismul si cu demagogia, ci presupune viziune, pragmatism si seriozitate.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.