Trezoreria presează băncile să îi împrumute lei pe termene mai lungi

Trezoreria încearcă să împrumute lei pe termene mai lungi în iunie și rupe tradiția de a pune în vânzare și certificate de stat pe șase luni, unul dintre plasamentele cele mai căutate de investitori.

În primul trimestru vânzările de certificatele cu maturități de 6 luni sau apropiate au generat aproape o cincime din sumele atrase de Trezorerie, ocupând locul al doilea ca importanță după certificatele pe un an. “Este clar că în momentul de față România beneficiază de o imagine îmbunătă­țită față de acum unul sau doi ani. Fundamentele economice s-au îmbunătățit, deși restructurarea nu s-a încheiat. Trebuie să profităm de percepția mai bună și să încercăm să emitem titluri de stat cu scadențe cât mai mari și la randamente rezonabile”, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

În ultimii doi ani statul a fost obligat să își finanțeze necesarul de fonduri preponderent prin împrumuturi pe termen scurt, în condițiile în care investitorii au fost reticenți în a cumpăra titluri cu scadențe lungi. Astfel, în martie 55% din titlurile de stat active aveau scadențe mai mici de un an, iar 40% aveau scadențe între unul și cinci ani.

Luna aceasta Trezoreria încearcă să împrumute 2,6 miliarde de lei prin vânzarea de certificate de stat cu maturitatea de un an, care devine astfel cea mai scurtă scadență disponibilă. Alte 1,7 miliarde de lei ar trebui să fie atrase prin vânzarea de obligațiuni pe trei, cinci și zece ani.

“Titlurile cu scadențe lungi sunt folositoare administratorilor de fonduri și companiilor de asigurări, pentru că le permit să își echilibreze bilanțurile. Pentru trading pot fi însă usturătoare din cauza riscului de dobândă”, spune un dealer.

Băncile au în general fonduri atrase pe termene scurte, de până la trei luni, atât de la clientelă, cât și de pe piața interbancară și percep ca riscant un plasament cu dobândă fixă pe termen lung.

Reorientarea spre scadențe mai lungi – care implică însă și riscul ca sumele atrase de pe piață să fie mai mici decât cele planificate – vine însă în contextul unor necesități reduse de lichidități. În iunie statul are de răs­cum­părat titluri de stat în valoare de numai un miliard de lei. În plus, Finanțele au anun­țat recent că până la sfâr­șitul acestei luni va fi activat și programul de atragere de împrumuturi în euro de pe pie­țele externe. Astfel ar ur­ma să fie vândute în iunie note pe termen mediu și lung în valoare de 0,5 până la 1,5 mld. euro.

“Pe piețele internaționale avem o percepție relativ bună și putem atrage sume consistente pe scadențe lungi. Pe piața locală este mai dificil, pentru că nu avem economisire în lei pe termen lung”, comentează Dumitru.

Străinii dețin 14% din titlurile de stat

Randamentele relativ mari la titlurile de stat românești au trezit interesul investitorilor străini, iar asta a ajutat și leul să se întărească la începutul acestui an. La sfârși­tul lunii martie investitorii străini dețineau titluri de stat românești în valoare de 7,8 miliarde de lei (circa 2 miliarde de euro), adică 14% din volumul total.

Străinii pot să realizeze un profit facil din plasamentele în ti­tluri românești, în condițiile în care împrumută lei de pe piața monetară la dobânzi de 4%-5% pe an, pe care îi plasează ulterior la randamente de 6%-7% pe an. Cât timp cursul nu crește semnificativ, ei fac profit. O apreciere a leului le sporește câștigul.

Grosul titlurilor de stat sunt însă în portofoliile băncilor comerciale locale, care cu aproape 38 de miliarde de lei concentrează 66% din total. Plasamentele în titluri de stat au fost pentru bancheri o alternativă profitabilă, în condițiile în care în ultimii doi ani cererea de credite din sectorul privat a fost foarte slabă.

La sfârșitul lunii martie titlurile de stat în lei aflate în circulație totalizau 57,8 miliarde de lei (echivalentul a 14 miliarde de euro).