Expoziția „Tristan Tzara – Omul aproximativ. Poet, scriitor de artă și colecționar ” a fost inaugurată la Muzeul de artă modernă și contemporană din Strasbourg la 23 septembrie 2015. Va fi deschisă până la 17 ianuarie 2016. Este prima mare expoziție dedicată personalității scriitorului Tristan Tzara (1896, Moinești -1963, Paris) și a fost organizată cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Bruxelles. La vernisaj, miercuri, 23 septembrie 2015, au asistat președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, și doi specialiști români care au colaborat la catalogul expoziției: academicianul Eugen Simion și profesorul Ion Pop.
Fondator al mișcării dadaiste, în 1916 la Zürich alături de alți artiști internaționali refugiați în Elveția neatinsă de suflul distrugător al primului război mondial, iconoclastul avangardist Tristan Tzara s-a ilustrat ca poet, eseist, dramaturg, critic literar și de artă, regizor, ziarist, compozitor și animator fervent al vieții culturale și sociale.
Expoziția propune o lectură cronologică a unui ansamblu de 450 de opere ale artiștilor apropiați lui Tzara (între care românii Brâncuși, Victor Brauner, Maxy, Marcel Iancu, Perahim, dar și Hans Arp, Chirico, Dali, Duchamp, Man Ray, Matisse, Picasso, Zadkine), importante mărturii documentare, precum și evocarea copilăriei și adolescenței artistului, petrecute în România. Manifestarea este clasată de interes național de către Ministerul Culturii din Franța și beneficiază prin urmare de un generos sprijin excepțional din partea statului francez.
Comisarul general al expoziției este Serge Fauchereau, istoric al artei, bun cunoscător al peisajului cultural românesc, cu colaborarea directoarei Muzeului de artă modernă și contemporană din Strasbourg Estelle Pietrzyk și a lui Henri Béhar, profesor universitar emerit de literatură franceză și editor al seriei de opere complete Tristan Tzara.
Expoziția se desfășoară pe două nivele și opt săli, este cronologică, începe cu anii tinereții lui Tzara, trece prin mișcarea Dada, prin artiștii români care se aflau în jurul lui Tzara în Parisul anilor ’20 și ’30, între ei Brâncuși și Brauner. Urmează sala în care sunt trecute în revistă angajamentele politice ale lui Tristan Tzara, totul pe un fundal de discursuri și prelegeri rostite de Tzara în anii ’50. Serge Fauchereau afirmă că „Tzara era comunist, dar în calitatea sa de cetățean nu de scriitor. Spre deosebire de unii precum Louis Aragon sau Paul Eluard care au fost poeți ai rezistenței în adevăratul sens al cuvântului – au scris poeme pentru libertate, pentru a da speranțe, au compus imnuri patriotice – Tzara nu a făcut asta niciodată. Poetul nu trebuie să se angajeze nicăieri avea obiceiul să spună. El se considera deci poet chiar dacă și politica îl interesa dar aceasta nu trebuia să-i influențeze scrisul.”
Foto 3: Tzara pictat de Francis Picabia