Ministrii de externe ai Uniunii Europene au decis ieri sa amane negocierile de aderare a Croatiei la forul paneuropean. Motivul este refuzul autoritatilor de la Zagreb de a-l preda pe generalul Ante Gotovina, inculpat de Tribunalul Penal International (TPI) pentru crime de razboi.
“Deschiderea negocierilor de aderare este amanata”, conform declaratiei citite in fata presei de ministrul luxemburghez al afacerilor externe, care asigura Presedintia semestriala a Uniunii. Sefii diplomatiei din tarile membre UE nu au fixat o noua data de deschidere a negocierilor cu Croatia, ci au afirmat ca acestea pot incepe imediat ce Zagrebul va da dovada de cooperare deplina cu TPI, potrivit concluziilor reuniunii.
Generalul Gotovina, fost soldat in Legiunea straina franceza, este acuzat ca a condus campania de ucidere a civililor de origine sarba care locuiau in Croatia in timpul primului razboi din fosta Iugoslavie.
Autoritatile de la Zagreb sustin ca nu il pot preda pe Gotovina pentru ca nu stiu unde se ascunde. Premierul croat, Ivo Sanader, a declarat, la aflarea deciziei UE, “Nu pot decat sa-mi exprim nemultumirea fata de aceasta concluzie”, a declarat Sanader, intr-o interventie sustinuta imediat dupa anuntarea deciziei celor 25, in fata Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European. “Sunt convins ca Croatia a cooperat pe deplin in trecut cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie”, a adaugat el, adresandu-se europarlamentarilor.
Inainte de interventia sa, seful Guvernului de la Zagreb declarase ca “nu se poate bucura” de amanarea deschiderii negocierilor de aderare, dar a adaugat ca nu are “nici un” regret in ceea ce priveste cooperarea autoritatilor de la Zagreb cu TPI, apreciata de UE ca fiind insuficienta.
Gotovina este privit, acum, la Zagreb, ca fiind unul dintre eroii nationali pentru ca li s-a opus sarbilor, la inceputul anilor ’90. Autoritatile croate i-au rechizitionat lui Gotovina averea si au asigurat, in ultimul timp, Bruxellesul ca a mobilizat forte importante de securitate pentru a da de urma generalului.
Perspectiva blocarii procesului de aderare a Croatiei la UE nu este una de bun augur in aceasta tara. Desi Gotovina are popularitatea sa, exista temerea ca ar putea fi reinnoit valul nationalist care a bantuit tara pana in anul 1999. In aceasta perioada, la putere s-a aflat liderul ultranationalist Franjo Tudjman, cel a carui moarte, in 1999, a adus la putere politicieni moderati. De altfel, curentul puternic nationalist din aceasta tara a fost principala piedica in inceperea negocierilor de aderare a tarii la UE.
Intre tarile care au invocat cel mai insistent problema lipsei de cooperare a Croatiei cu TPI s-au aflat Marea Britanie, Germania si Austria. In ultimul timp, si ONU a acuzat Croatia ca nu coopereaza in predarea lui Gotovina Tribunalului Penal International. Carla del Ponte, inaltul reprezentant al Natiunilor Unite pentru crime de razboi, declara, zilele trecute, chiar inainte ca UE sa ia o decizie in privinta inceperii negocierilor de aderare a Croatiei, ca generalul Gotovina este veriga lipsa din lantul celor mai cautati criminali de razboi.