Inițiativa aparține mai multor oficiali de la Bruxelles și din cadrul Băncii Centrale Europene (BCE), care vor derularea unor teste de stres mai stricte înainte ca BCE să preia din 2014 supravegherea bancară în zona euro, au afirmat patru oficiali europeni apropiați situației.
Planul este susținut de țările bogate din zona euro, precum Germania, Olanda și Finlanda, care nu vor să ajungă în situația de a acoperi nota de plată pentru instituțiile de credit slabe din alte state ale uniunii monetare.
Susținătorii testelor mai dure vor lansa o campanie de convingere a celorlalți parteneri europeni la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, vineri, în Irlanda.
Încercările de a curăța băncile de activele toxice și de a crește rezervele de capital ale acestora se confruntă cu provocări formidabile, notează Wall Street Journal. Condițiile precedentelor teste de stres au fost relaxate pentru că multe din guvernele din zona euro nu aveau voința și resursele financiare necesare pentru a face față rezultatelor. Chiar și în prezent parteneri cheie, precum Comisia Europeană sau BCE, nu s-au hotărât cât de dure ar trebui să fie noile teste.
Un grup de oficiali europeni importanți, implicați în eforturile de stabilizare a crizei blocului comunitar, consideră că o curățare a băncilor de active toxice este singura modalitate de a aduce din nou economia Europei pe creștere. Dobânzile la minime record și lichiditățile masive introduse de BCE pe piața bancară nu au asigurat rezultatele dorite.
“Suntem blocați în situația asta de cinci ani, pentru că am făcut tot posibilul să împiedicăm o recapitalizare așa cum trebuie a băncilor și teste de stres suficient de dure. Dacă nu vom face asta vom rămâne blocați până în 2020”, a spus unul dintre oficialii europeni.
Susținătorii testelor de stres mai stricte consideră trecerea către o supraveghere bancară centralizată la nivelul BCE ca o șansă unică pentru un nou început în sistemul bancar.
Statele zonei euro au promis că, odată cu preluarea supravegherii bancare de către BCE, fondul de urgență al zonei euro va putea recapitaliza direct băncile cu probleme, astfel că țările cu finanțe mai solide vor prelua o parte a responsabilității pentru problemele vecinilor, scrie Wall Street Journal.
În cadrul unei discuții inițiale, săptămâna trecută, oficiali din ministerele de finanțe din statele bogate, precum Germania, Olanda, Finlanda și Austria, au cerut un nivel mai rdicat de capital pentru bănci înainte de intrarea acestora sub supravegherea BCE, a declarat unul dintre participanți. Țările respective preferă ca băncile să fie nevoite să dețină rezerve de capital comun echivalent cu cel puțin 9% din activele ponderate la risc.
Rprezentanți ai țărilor mai slabe economic, precum Spania, Portugalia și Italia, au încercat săî obțină un prag mai redus, de 4,5%, minimul acceptat conform reglementărilor internaționale privind capitalul.