Uniunea Europeana va elabora o noua strategie privitoare la relatiile sale cu tarile “invecinate”, de la Maroc la Georgia, o strategie ce anunta noi niveluri de cooperare, dar nu si o oferta de aderare, relateaza Financial Times.
Noua strategie ofera perspective de cooperare in domeniul monetar, comercial si al securitatii in schimbul oferirii de catre tarile respective a unor dovezi legate de progresele inregistrate in domeniul reformelor democratice si economice.
Pentru prima data, orizonturile UE se vor extinde, existand perspectiva unei cooperari mai stranse cu Armenia, Azerbaijan si Georgia.
Republica sovietica Belarus va ramane, insa, izolata din cauza regimului represiv din Minsk, spre dezamagire Poloniei, ce doreste cladirea unor relatii cross-border.
Strategia, ce este insotita de un nou fond de cooperare in valoare de 800 milioane de euro pe an, va fi facuta publica de catre Gunter Verheugen, comisarul UE pe probleme de extindere.
Noua strategie marcheaza o incercare de schimbare a relatiilor pe care Europa le ofera tarilor sale vecine, iar Verheugen crede ca aceasta va contribui la stabilizarea situatiei regiunilor invecinate Europei, adresandu-se in acelasi timp solicitarilor exprimate de unele tari invecinate cum ar fi Ucraina de integrare in UE.
Planul se refera la relatiile pe care UE le va constitui cu vecinii sai dupa extinderea de pe 1 mai de la 15 la 25 de tari.
Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, a declarat ca acest “cerc de prieteni” se va bucura de sprijin intr-un anumit numar de domenii, adaugand insa ca “Acestia nu vor apartine aceluiasi parlament si nu vor fi membri ai aceleiasi Comisii Europene”.
Verheugen va face cunoscut un cadru conform caruia initial sapte tari vor semna planuri de actiune legate de implementarea reformelor democratice si economice, planuri ce vor fi monitorizate de catre Comisie.
In cazul in care vor inregistra succese, aceste tari s-ar putea bucura mai apoi de acces la piata UE formata din 450 milioane de persoane, vor putea contribui la constructia unor retele de transport si in domeniul energetic, si vor primi sprijin in ceea ce priveste securizarea frontierelor externe impotriva teroristilor si traficantilor.
Tarile incluse in primul val al acestui program sunt Moldova, Ucraina, Israel, Autoritatea Palestiniana, Iordania, Tunisia si Maroc, iar Egiptul si Lebanonul sunt asteptate a fi incluse in toamna.
Rusia a decis sa-si urmeze propria relatie strategica cu Europa, insa perspectivele unor relatii mai stranse s-ar putea extinde si la Caucaz si Belarus in cazul in care situatia politica a acestor regiuni se va imbunatati. Astfel de perspective ar putea fi valabile si in cazul altor tari din regiunea mediteraneana.
Din randul celorlalte tari vecine ale UE, Bulgaria, Croatia, Romania si Turcia spera sa adere la UE, in timp ce tarile din vestul regiunii balcanice intretin perspective pe termen lung privind aderarea.
Intre timp, Polonia a initiat actiuni de lobby pe langa Comisia Europeana cu privire la relatiile UE cu Belarus, incercand sa convinga Comisia sa nu continue inghetarea contactelor cu Minsk.
Interdictia privitoare la contactele ministeriale cu oficiali ai Belarus a fost instituita in anul 1997, insa Polonia nu era membra a UE la acea vreme si si-a continuat relatiile cu guvernul din Belarus.
Acum, dupa aderarea la UE, Polonia doreste sa aiba posibilitatea de a mentine relatiile respective.
“Dorim sa transmitem Uniunii sa analizeze problemele tarilor din vecinatatea sa dintr-o perspectiva putin diferita, si nu din cea a unor relatii cu tari care nu au o granita comuna,” a declarat Boguslav Majevski, purtatorul ministrului polonez al afacerilor externe.
catalina.apostoiu@zf.ro