Uniunea Europeană (UE) a anunțat că solicitarea a nouă țări, majoritatea din Europa de Est, privind modificarea modului în care cheltuielile cu pensiile sunt recunoscute ca fiind componente ale datoriilor publice este practic imposibil de implementat, scrie Bloomberg.
Olli Rehn, comisarul european pentru economie și afaceri monetare, a explicat într-o scrisoare adresată celor nouă state că deși solicitarea lor este “justi­ficată”, nu va fi posibil să fie acceptată în condițiile siste­mului actual de calcul al datoriilor.

România, alături de Ungaria, Suedia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania și Letonia, este sem­natara acestei petiții, prin care se atrage atenția asupra faptului că metodele statistice utili­zate în prezent “deza­van­tajează sta­tele membre care și-au refor­mat sistemele de pensii sau sunt în proces de reformare a acestora, în raport cu statele membre care nu imple­mentează astfel de reforme”.
Care este însă principala problemă semnalată de cele nouă state? După reforma sistemului de pensii, o parte dintre contribuțiile totale este redirecționată către fondurile de pensii private, iar cealaltă parte către bugetul asigurărilor de stat. Astfel, bugetul de pensii oferite de stat este mai mic. Statul plătește pensiile în regim “pay as you go” (banii colectați acum de la angajați sunt plătiți pensionarilor de astăzi), astfel că reducerea veniturilor prin transferarea unui anumit procent către fondurile private conduce la accentuarea deficitului bugetar. Cu alte cuvinte, cheltuielile cu reformarea sistemelor de pensii nu ar trebui incluse în datoria publică pentru că acestea reprezintă elemente “critice” pentru asigu­rarea stabilității pe termen lung a finanțelor publice ale Europei, susțin cele nouă națiuni
Comisia Europeană a cerut în luna iulie statelor membre ale UE să își reformeze sistemele de pensii, având în vedere că ritmul rapid de îmbătrânire a populației ar putea pune presiuni pe finanțele publice. Polonia este singura țară din UE unde cheltuielile cu pensiile ar putea scădea în următorii 50 de ani, potrivit estimărilor realizate de Comisia Europeană.

“Polonia este nemulțumită de răspuns ( cu privire la solicitarea semnată de cele nouă țări – n.red.) și își menține poziția în ceea ce privește calculul deficitului și datoriei”, a declarat Magdalena Kobos, purtător de cuvânt al Ministerului de Finanțe de la Varșovia.

Unele state au început deja să ia măsuri pentru a diminua deficitele sistemelor de pensii. În acest sens, exem­plul Ungariei este edifi­cator. Premierul maghiar Viktor Orban a ales suspendarea contribuțiilor către fondurile private de pensii, în condițiile în care modelul public-privat practicat până acum împovăra prea mult balanța bugetară a țării.
Și Bulgaria a anunțat recent că ar putea transfera către bugetul de stat o parte dintre contribuțiile ce ajung în fondurile de pensii private. “Încă o țară încearcă să-și acopere găurile din sistemul de pensii, de data aceasta este vorba de Bulgaria, care urmează Ungariei. Comisia Europeană ar trebui să acționeze rapid, altfel și alte țări vor urma exemplul”, a declarat Simon Quijano-Evans, economist în cadrul Credit Agricole Cheuvreux.
î