Uniunea Europeană (UE) a anunțat că solicitarea a nouă țări,
majoritatea din Europa de Est, privind modificarea modului în care
cheltuielile cu pensiile sunt recunoscute ca fiind componente ale
datoriilor publice este practic imposibil de implementat, scrie
Bloomberg.
Olli Rehn, comisarul european pentru economie și afaceri monetare,
a explicat într-o scrisoare adresată celor nouă state că deși
solicitarea lor este “justificată”, nu va fi posibil să fie
acceptată în condițiile sistemului actual de calcul al
datoriilor.
România, alături de Ungaria, Suedia, Polonia, Bulgaria, Cehia,
Slovacia, Lituania și Letonia, este semnatara acestei petiții,
prin care se atrage atenția asupra faptului că metodele statistice
utilizate în prezent “dezavantajează statele membre care și-au
reformat sistemele de pensii sau sunt în proces de reformare a
acestora, în raport cu statele membre care nu implementează astfel
de reforme”.
Care este însă principala problemă semnalată de cele nouă state?
După reforma sistemului de pensii, o parte dintre contribuțiile
totale este redirecționată către fondurile de pensii private, iar
cealaltă parte către bugetul asigurărilor de stat. Astfel, bugetul
de pensii oferite de stat este mai mic. Statul plătește pensiile în
regim “pay as you go” (banii colectați acum de la angajați sunt
plătiți pensionarilor de astăzi), astfel că reducerea veniturilor
prin transferarea unui anumit procent către fondurile private
conduce la accentuarea deficitului bugetar. Cu alte cuvinte,
cheltuielile cu reformarea sistemelor de pensii nu ar trebui
incluse în datoria publică pentru că acestea reprezintă elemente
“critice” pentru asigurarea stabilității pe termen lung a
finanțelor publice ale Europei, susțin cele nouă națiuni
Comisia Europeană a cerut în luna iulie statelor membre ale UE să
își reformeze sistemele de pensii, având în vedere că ritmul rapid
de îmbătrânire a populației ar putea pune presiuni pe finanțele
publice. Polonia este singura țară din UE unde cheltuielile cu
pensiile ar putea scădea în următorii 50 de ani, potrivit
estimărilor realizate de Comisia Europeană.
“Polonia este nemulțumită de răspuns ( cu privire la solicitarea
semnată de cele nouă țări – n.red.) și își menține poziția în ceea
ce privește calculul deficitului și datoriei”, a declarat Magdalena
Kobos, purtător de cuvânt al Ministerului de Finanțe de la
Varșovia.
Unele state au început deja să ia măsuri pentru a diminua
deficitele sistemelor de pensii. În acest sens, exemplul Ungariei
este edificator. Premierul maghiar Viktor Orban a ales suspendarea
contribuțiilor către fondurile private de pensii, în condițiile în
care modelul public-privat practicat până acum împovăra prea mult
balanța bugetară a țării.
Și Bulgaria a anunțat recent că ar putea transfera către bugetul de
stat o parte dintre contribuțiile ce ajung în fondurile de pensii
private. “Încă o țară încearcă să-și acopere găurile din sistemul
de pensii, de data aceasta este vorba de Bulgaria, care urmează
Ungariei. Comisia Europeană ar trebui să acționeze rapid, altfel și
alte țări vor urma exemplul”, a declarat Simon Quijano-Evans,
economist în cadrul Credit Agricole Cheuvreux.
î
Burse - Fonduri mutuale
UE nu scoate transferurile către pensiile private din calculul datoriei și a deficitului bugetar
Uniunea Europeană (UE) a anunțat că solicitarea a nouă țări, majoritatea din Europa de Est, privind modificarea modului în care cheltuielile cu pensiile sunt recunoscute ca fiind componente ale datoriilor publice este practic imposibil de implementat, scrie Bloomberg.