Uniunea Europeană investighează legitimitatea taxelor suplimentare pe care guvernul ungar le-a impus băncilor, companiilor energetice, de retail și celor din sectorul telecomunicațiilor, după ce mai multe multinaționale au trimis o scrisoare deschisă autorităților de la Bruxelles, scrie The Wall Street Journal. Un alt subiect sensibil în ochii Europei este și controversata lege media care permite statului să închidă ziare și televiziuni private.
Valul de critici adresate executivului condus de Viktor Orban s-au întețit în condițiile în care Budapesta a preluat de la 1 ianuarie președinția rotativă a Uniunii Europene.
Premierul ungar Viktor Orban a câștigat alegerile promițând că nu va mai introduce măsuri care să afecteze populația, într-un moment în care restul Europei călca pe calea austerității. Din această cauză el a rupt relația cu Uniunea Europeană și cu FMI spunând că o instituție externă nu poate impune ținte unui stat și a ales să arunce “greul” pe sectorul corporatist. El și-a justificat deciziile spunând că dacă marile companii, atât cele naționale cât și cele străine, s-au bucurat de profituri atunci când economia mergea bine, acum este cazul să ajute economia să își revină.
“Atitudinea politică a lui Viktor Orban este cunoscută –
el crede că este european doar pentru că este în Europa. Or,
lucrurile nu stau așa. Dacă Comisia constată încălcări ale
libertăților economice, împotriva Ungariei va fi declanșată
procedura de infrigement, cazul va ajunge la Curtea de Justiție și
apoi vor curge sancțiunile. Ce mă neliniștește este că noile state
membre în loc să aducă un nou suflu în UE mai mult diluează
spiritul european. Unii lideri precum Orban, dar și unii de pe la
noi numesc aceste atitudini «suveraniste», deși multe dintre ele nu
sunt deloc în spiritul european”, spune Vasile Pușcaș, fost
negociator-șef al României cu UE. Și fostul ministru de externe al
României, Adrian Cioroianu, consideră că Ungaria, care a fost o
țară-model în perioada de tranziție, este individualizată de natura
măsurilor pe care le-a luat actualul executiv.
“Măsurile actuale sunt rodul unor politici guvernamentale fără succes. Ungaria a avut aceleași dificultăți ca toate țările în tranziție. Măsurile au individualizat Ungaria și creează un semn de întrebare la nivelul Uniunii Europene”, spune Adrian Cioroianu.
Guvernul maghiar pune la zid multinaționalele
Momentan, autoritățile de la Budapesta rămân ferme, spunând că suprataxarea marilor companii are un caracter temporar, reformele fiind în vigoare până la finalul anului 2012, iar noua lege a mass-media este în conformitate cu spiritul și tratatele Uniunii Europene.
Secretarul de stat al Ministerului Administrației Publice și Justiției, Zoltan Kovacs, susține că toate criticile sunt rezultatul unei răzbunări venite din partea marilor companii nemulțumite că trebuie să suporte impozite mai mari. “Este un atac coordonat politic. Este o răzbunare”, spune Kovacs.
Președintele Comisiei Europene José Manuel Barroso, alături de alți înalți oficiali ai UE, se vor deplasa în această săptămână la Budapesta pentru a marca debutul celor șase luni în care Ungaria va fi în fruntea Uniunii Europene. Cu toate că problema suprataxelor nu se află pe agenda întâlnirilor din această săptămână, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Uniunii Europene, Olivier Bailly, precizează că la fel “este foarte probabil să aducă cineva în discuție problema”.
Autoritățile europene și oficialii FMI au criticat executivul Orban pentru declanșarea de măsuri cu efect pe termen scurt în dauna unor reforme structurale pentru reducerea deficitului bugetar.
Una dintre cele mai criticate măsuri a fost supraimpozitarea sectorului bancar, prin care autoritățile maghiare preconizează că vor injecta în buget câte 700 de milioane de euro pe an până în 2012.
Totuși, măsurile nu reduceau deficitul bugetar suficient, astfel că guvernul a decis să stopeze transferurile către fondurile private de pensii, ca apoi să opereze o “naționalizare mascată” ce a privat companiile de asigurări de fonduri de aproape 10 miliarde de euro.
Companiile occidentale au mers la Bruxelles
Companii din Franța, Germania, Austria, Olanda și Cehia au remis luna trecută o plângere către Uniunea Europeană criticând politica guvernului Orban. Și Banca Centrală Europeană a lansat un val de critici către Budapesta după ce politicienii maghiari și-au manifestat intenția de a reduce o parte din independența guvernatorului băncii centrale printr-un demers legislativ menit să permită impunerea discreționară de membri în Consiliul Monetar, organism care stabilește ratele dobânzii de referință.
“Nemulțumirea nu se referă la o anume reformă, ci la întreaga atitudine a guvernului maghiar. Europa înseamnă compromis. Europa înseamnă valori comune”, crede Tibor Szanyi, parlamentar maghiar, membru al Partidului Socialist de opoziție.