Cu 7 ani în urmă (10 august 2003), trecea la cele veșnice preotul și profesorul Constantin Galeriu, unul dintre cei mai prestigioși și mai plini de har duhovnici ai ortodoxiei române. Dorind să celebreze momentul, Primăria sectorului 2 București și Parohia Sfântul Silvestru (biserică unde, în calitate de preot-paroh, Constantin Galeriu a slujit din anul 1974 și până în 2003) au vernisat, la galeria Dialog, expoziția “Parintele Galeriu – Astăzi” (colecție de picturi, obiecte de cult, cărți și icoane deschisă publicului până în data de 24 august).
În sala galeriei, în care difuzoarele răspândesc vocea caldă a
marelui duhovnic și spiritul omiliilor sale, există două cercuri de
imagini: unul larg, exterior, alcătuit dintr-o suită de circa 20 de
tablouri-ipostaze ale părintelui (executate de pictorul Ion
Grădeanu) și un altul central, compus din 23 icoane de praznic
(praznicare) plus încă trei de hram, pictate de frații gemeni
Bogdan și Alexandru Stanciu (absolvenți ai Universității de Arte
Plastice București, masterat în icoane), și aflate, toate, în
colecția Bisericii Sf. Silvestru. Razele pe care le aruncă
icoanele, par, printr-o subtilă panotare (la care au concurat
experiența curatorială a doamnei Ruxandra Garofeanu și devoțiunea
părintelui Nicolae Ion Bordașiu), că izvorăsc din gestica dinamică,
din chipul îngândurat și pătruns de sfințenie al părintelui,
surprins de Ion Grădeanu într-o serie de “instantanee” din timpul
predicilor sale. Fluiditatea aproape coregrafică a mâinilor,
mișcarea lor dansată, elocventă și grațioasă precum “Catedrala” lui
Rodin, îl readuce printre noi, într-o manieră pregnantă, vie, pe
omul Constatin Galeriu, cel care, prin vorbe, fapte și prin
consecvența exemplului personal, a izbutit, aproape miraculos, să
redeseneze destine, să schimbe mentalități și să-i învețe, pe toți
cei ce au avut urechi de auzit, acordurile unei muzici mai presus
de noi. La încheierea excursiei printre imagini, stau de strajă,
într-un paralelipiped de sticlă, operele părintelui, menite să ne
aducă în amintire că el a fost nu doar un slujitor al dialogului
public, un performer de predici sensibile, ci și un sihastru al
condeiului (Iubirea dumnezeiască și judecata din urmă, Mitropolitul
Filaret al Moscovei ca teolog, Rabindranath Tagore, poet și filosof
indian, Mahatma Gandi – spiritualitatea creștină și problemele
vremii, Sensul creștin al pocăinței, Jertfă și răscumpărare,
Problemele actuale în religiile creștine, Chipul Mântuitorului
Iisus Hristos în gândirea lui Mihai Eminescu).
Despre Constantin Galeriu, preotul Nicolae Licăroiu, autorul
monografiei “Biserica Sf Silvestru, trecut și prezent” (ce poate fi
procrată în incinta galeriei Dialog), spunea: “Întrega viață
închinată slujirii lui Dumnezeu și mângâierii sufletelor necăjite
i-a adus supranumele de Avva. Casa îi era deschisă oricui, viața cu
totul transparentă. Asceza pe cât de dură, pe atât de discretă. Era
cu adevărat un preot cu viața îmbunătățită. Spunea: «nimic nu
lipsește ortodoxiei, decât să fie trăită.»”