Analistii britanici au prezis mai de mult ca accentuata crestere a salariilor fotbalistilor va duce la falimentul multor cluburi din Anglia, dar, pana acum nu prea au existat semne de implinire a acestor previziuni sumbre. O multime de filantropi nu aveau nici o problema sa bage adanc mana in conturile bancare pentru a-si salva de la faliment echipa favorita.
Insa in aceasta luna, clubul Queens Park Rangers (QPR) a facut primul pas in declararea falimentului si pare atat de disperat incat a sugerat posibilitatea unei fuziuni cu rivalul sau londonez, Wimbledon, relateaza agentiile internationale de presa.
Unii analisti apreciaza ca QPR este doar primul dintre cluburile care ar putea intra in faliment in acest an, in conditiile in care sponsorii acestora incep sa ajunga la fundul sacului.
Dar alti observatori spera ca succesul obtinut de echipe mai mic, precum Ipswich Town – care are un buget mic si promoveaza multi jucatori tineri – va inspira si alte cluburi sa reduca costurile salariale.
Loftus Road, proprietara QPR, este in criza financiara, avand datorii de peste 11 milioane de lire sterline, care cresc cu aproximativ 570.000 de lire in fiecare luna.
Clubul a anuntat ca doreste atragerea unui fan bogat care sa rezolve problemele prin care trece. “Cea mai mare dorinta a mea este ca o persoana potrivita, cu fonduri, energie si idei disponibile, sa preia clubul si sa-i asigure viitorul”, a afirmat Chris Wright, fost presedinte si actionarul majoritar al echipei.
Desi este putin probabil ca cineva sa acorde o astfel de finantare, fara perspective de recuperare, multe echipe au supravietuit in acest mod ani de zile.
De altfel, se pare ca un consortiu londonez pregateste o oferta de 12 milioane de lire pentru a pastra identitatea distincta a clubului. “Intr-o industrie precum fotbalul, logica corporatista zboara pe fereastra”, a spus Jeremy Batstone analist la Natwest Stockbrokers.
Deloc surprinzator, salariile au dus la criza financiara a QPR. Anul trecut, Loftus Road a cheltuit 8,4 milioane de lire sterline numai pentru salariile jucatorilor si managementului, in conditiile in care veniturile totale au fost de numai 8,05 milioane lire. Per total, a rezultat o pierdere de 4,7 milioane lire.
Clubul a continuat sa plateasca salarii de prima liga, chiar dupa ce a retrogradat in a doua divizie, sperand ca va reveni in Premier League – ceea ce ar fi condus la obtinerea unei cote mai mari din drepturile de televizare.
In acelasi timp, Wimbledon a platit salarii cu 10% mai mult decat cifra de afaceri totala. Cu asemenea costuri, evitarea pierderilor este un vis inaccesibil. “Cred ca este inevitabila declararea unor alte falimente…vom vedea mult mai multe QPR”, a declarat David Poole, analist al Singer & FriedLander.
Unele echipe din ligile inferioare se afla in pragul falimentului de mai mult timp, iar unii analisti considera ca sunt prea multe cluburi profesioniste – 92 – pentru a fi sustinute de sponsori sau afaceristi locali.
De altfel, nici in Premier League, prima divizie a fotbalului englez, rezultatele financiare nu sunt foarte bune. Doar 7 echipe din cele 20 au raportat profit in sezonul trecut, desi liga engleza este “cea mai buna din lume din punct de vedere economic”, fiind pe punctul de a deveni prima organizatie sportiva mondiala cu o cifra de afaceri de un miliard de lire sterline, potrivit agentiei de consultanta Deloitte & Touche.
Cluburile de fotbal nu se comporta in acelasi mod ca societatile comerciale: cheltuie sume importante pentru a castiga, chiar daca nu si le pot permite, iar cateva falimente ar calma pretentiile suporterilor.
O fuziune intre Queens Park Rangers si Wimbledon este o solutie comerciala a problemei profitabilitatii. Totusi, fanii – principala sursa de venituri a cluburilor – sunt de-a dreptul indignati.
Cluburile au incercat si alte strategii, cum ar fi lansarea unor servicii financiare si cotarea la bursa pentru a strange bani. Insa cu exceptia Manchester United, actiunile echipelor de fotbal nu au avut evolutii prea bune.
Nici serviciile financiare sau vanzarea produselor de marca nu au inregistrat un succes notabil. Costurile salariale par sa nu poata fi depasite de veniturile totale ale echipelor, astfel ca vom putea asista si la alte falimente in fotbalul englez.