Un business comandat

Firmele mari de mobilă evită să se implice în acest business, chiar dacă prețurile sunt peste cele ale produselor tradiționale. Dar sunt și excepții. Compania Rus Savitar, care deține brandul Casa Rusu, controlată de antreprenori din Timișoara, produce și pe comandă.

Compania estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 22 de milioane de euro, în creștere cu 10% comparativ cu nivelul din 2009.

“Producem la comandă, dar, de exemplu, o facem numai pentru zona de business, dacă o companie vrea să își mobileze 10 etaje sau 5 etaje și avem 200 de birouri de un format special, 100 de mese de ședință, care chiar dacă sunt atipice, trebuie proiectate și create de noi”, a spus Cristian Rusu, unul dintre acționarii Casa Rusu. Compania a deschis recent un magazin în București în zona Vitantis Shopping Center în urma unor investiții de 500.000 de euro.

Compania livrează produse către rețeaua de bricolaj Dedeman, dar și către mai multe hipermarketuri, însă numărul acestor contracte a scăzut. Livrările către Dedeman s-au situat anul trecut la circa 5 milioane de euro.

Hotelurile vor pe comandă. “În acest moment, Rus Savitar realizează producție la comandă pentru Dedeman, deci dacă 40% din cifra de afaceri este generată de retail, 40% este generată de vănzarea către companii și revănzători. Dacă vorbim de contracte punctuale cu anumite companii unde, să zicem, livrăm 100 de garnituri de mobilă, acestea reprezintă undeva sub 2-3%”, a mai spus Rusu.

El adaugă faptul că solicitările sunt de tot felul, dar sunt onorate în principal cele care presupun un număr mai mare de seturi/garnituri, adică în special mobilă pentru birouri.

“Vorbim aici de companii romănești sau străine cu peste 100 de angajați. De asemenea, vorbim de dezvoltatori imobiliari ce predau aparatamente la cheie sau de hoteluri cu peste 50-100 de camere”, a adăugat reprezentantul Casa Rusu.

În ceea ce privește prețul pe comandă, atunci cănd se produce pentru firme este de obicei cu pănă la 10% mai mare comparativ cu mobilierul în serie.

“Pentru Casa Rusu, un produs în serie este de la 100 de seturi în sus. Prețurile variază extrem de puțin. Singura intervenție este cea a departamentului tehnic și a designerului ce pune în imagini ceea ce dorește clientul să vadă la produsul final. Normal că se mai adaugă montajul sau transportul într-un loc unde este mai dificil de ajuns, poate undeva la 10% în plus, dar nu mai mult de atăt”, a explicat Cristian Rusu.

Dacă este vorba însă de un producător mic “care nu cumpără PAL (Plăci Aglomerate din Lemn) de la fabrică, ci de la un revănzător” o bucătărie pe comandă poate să ajungă la 2.500 -3.000 de lei fără TVA.

Mobilezi cu un click. În ultima perioadă au apărut și site-uri specializate pe mobilier pe comandă, un exemplu fiind vreaumobila.ro care lucrează în parteneriat cu producătorul Mobteco. Site-ul a apărut în 2007, iar potrivit directorului general Bogdan Călin, “este un hibrid între online și magazinul clasic”. “Urmează să deschidem un magazin de prezentare pe 1 iulie în cadrul Asmita Gardens, investiția fiind de 30-35.000 de euro”, a spus Călin, motivănd decizia prin faptul că “în genul acesta de produs, magazinul online trebuie să iasă în stradă”.

Firma care operează site-ul are nouă angajați, iar anul trecut a avut o cifră de afaceri de 600.000 de euro. “Încercăm să nu ne confundăm cu producătorii care lucrează standard”, mai spune Bogdan Călin. În ceea ce privește criza economică, el afirmă că nu s-a simțit în 2009, însă acum lucrurile s-au schimbat pentru că au scăzut și vănzările și solicitările.

“Ar trebui să scad prețurile cu 20-25% ca să-i mulțumesc (pe clienți – n.red.), dar asta ar însemna să fac muncă patriotică”, a mai spus reprezentantul site-ului.

Cea mai scumpă comandă pe care a avut-o a venit de la un hotel din Predeal și a fost de 23.000 de euro. Mobila pe comandă este gata după maximum două săptămăni. Ca și exemple de prețuri, la canapele încep de la 700 de lei și pot ajunge și 7.000 de lei.

În opinia sa prețurile la produsele cumpărate online sunt mai mici decăt în magazine clasice deoarece nu există costuri cu locațiile. Situația nu se întămplă și în afară unde Bogdan Călin afirmă că se plătește comoditatea de a cumpăra din fotoliu.

Care sunt tendințele. “Tendințele în acest moment sunt să vezi și să atingi ce vei primi. Este mult mai palpabil și mult mai realist. Poți vedea calitatea materialului, realizarea îmbinărilor, modul cum arată o piesă de mobilier în realitate”, spune Rusu.

Pe online, Bogdan Călin afirmă că se pune foarte mult accent pe design și se merge mult pe mobilierul italienesc mai modern, spre deosebire de alte state estice, unde se preferă clasicul.

Majoritatea companiilor din industria mobilei au încercat în ultimul an și jumătate să aducă mai multe colecții în magazine în încercarea de a atrage clienții goniți de criza economică. Și prețurile au fost coborăte, însă aceste lucruri nu au fost suficiente pentru a stopa hemoragia de clienți.

Pe piața de mobilă, cei mai mari jucători sunt Mobexpert, Elvila, Italsofa, Staer, Silvarom, Lemet.

Anul 2009 a adus o migrație între diferite segmente de preț din industria mobilei, care a fost benefică pentru discounteri și în detrimentul celor din segmentul de lux. Un segment puțin afectat este și cel de super lux, unde puterea de cumpărare rămăne.

Ce se intâmplă cu piața. 2009 a fost extrem de dificil pentru piața de mobilă, atăt producția, căt și exportul și vănzările pe piața internă raportănd scăderi. Pentru 2010 estimările sunt puțin mai optimiste.

Producția locală de mobilă, care a atins anul trecut 1,6 miliarde de euro, ar putea crește în acest an cu 5%, procent care ar compensa declinul din anul 2009, potrivit estimărilor Asociației Producătorilor de Mobilă din Romănia (APMR). Cu toate acestea, rezultatele din Romănia sunt mai bune decăt cele ale altor state europene.

În industria mobilierului de birou, jucătorii se așteaptă ca 2010 să fie similar cu anul 2009, care în primele nouă luni a avut o scădere de 30% și care însă s-a acutizat în trimestrul trei la 40%.

La nivel mondial, piața de mobilă a scăzut cu 20%, în timp ce în UE, exportul a fost cu 11% mai mic iar importul cu 7,5%. APMR dă exemplul unor state precum Germania, Italia, Austria, Marea Britanie și Ungaria a căror producție a scăzut cu procente peste cele raportate în Romănia.

Reprezentanții APMR spun că scăderea exporturilor de mobilă a afectat toate sectoarele industriei mobilei din Uniunea Europeană, exceptănd producătorii de saltele. Sectorul de saltele a înregistrat o creștere de circa 77 milioane de euro în 2009, reprezentănd un plus de 2,6%.

Majoritatea jucătorilor locali din industria mobilei au raportat scăderi anul trecut, rezultatele slabe fiind așteptate încă din 2008.