Simpozion Celibidache
La 15 și 16 februarie, la Conservatorul “F. Morlacchi” din Perugia, Italia, a avut loc Simpozionul “Omagiu lui Sergiu Celibidache” (foto 1) dedicat marelui dirijor român. Evenimentul a obținut o Medalie de Reprezentanță din partea Președintelui Republicii Italiene. Simpozionul este organizat de Asociația Ars et Labor, unde activeaza muzicieni de valoare precum Christa Bützberger și Marina Rossi. Asociatia organizează și promovează de peste un deceniu “o intensă activitate didactică și concertistică inspirată cu maximă rigoare principiilor fenomenologiei pusă în relație cu muzica așa cum a fost trasată de Sergiu Celibidache. Evenimentul va fi o ocazie de a privi și a atinge pe viu zestrea lăsată de marele dirijor român”, subliniaza reprezentantii Institutului Roman de la Venezia care au popularizat informatiile despre simpozion pe mai multe canale media.
Christa Bützberger, prezență continuă timp de 7 ani de zile la cursurile și la concertele lui Sergiu Celibidache, stimată și apreciată de acesta ca o pianistă de excepție, a vorbit despre rolul fenomenologiei în practica la instrument și cum această metodă aplicată constant poate deveni un ajutor fundamental în a aduce muzicienii la o profundă conștientizare și la o mai bună cunoaștere de sine. Unii dintre pianiștii formați de Christa Bützberger și Marina Rossi, muzicieni care acum își desfășoară activitatea pedagogică și concertistică în toată lumea, vor participa ca oratori și interlocutori la dezbateri pentru a demonstra cum că metoda fenomenologică le oferă un enorm ajutor în experiența de zi cu zi.
La eveniment au participat și doi invitați de excepție, amândoi elevi ai marelui dirijor: Matthias Thiemel și Patrick Lang. Matthias Thiemel – cu textul său “Orizontul spiritual al lui Sergiu Celibidache și consecințele practice în ceea ce privește gama sonoră”, iar Patrick Lang – despre Caietele lui Sergiu Celibidache ce i-au fost încredințate de către Ioana Celibidachi cu idea unei ediții viitoare. O mică parte din acest material a fost deja publicată în Celibidachiana, colecție promovată de către Stiftung Sergiu Celibidache.
Despre Amita Bhose
Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” și Editura Cununi de stele au organizat duminică, 17 februarie, evenimentul “Amita Bhose (foto 2), de la Gangele măreț la codrul lui Eminescu”. Prilejuit de împlinirea a 80 de ani de la nașterea Amitei Bhose (9 februarie 1933, Calcutta – 24 octombrie 1992, București), evenimentul a dorit să creioneze portretul celei ce s-a îndrăgostit de opera eminesciană, renunțând la tot în India pentru a se stabili în România, țara pe care, așa cum afirma Zoe Dumitrescu-Bușulenga “a iubit-o mai mult decât mulți români și a slujit-o cu inteligența și condeiul ei”. Și-a dedicat întreaga existență interpretării cât mai exacte a tuturor “urmelor” și influențelor indiene în opera eminesciană și a predat – numai în limba română – bengali, sanscrită și civilizație indiană la Universitatea București (1972-1991). De-a lungul anilor a tradus în bengali literatură română, a scris articole, studii, a susținut conferințe despre Eminescu, literatura română și indiană. Este prima traducătoare a lui Tagore direct din limba bengali, limba sa maternă și a Profetului Indiei. Cu o modestie pe care doar spiritele mari o au, a considerat ca fiind o cinste faptul de a fi prima traducătoare a lui Eminescu în limba lui Tagore, bengali, cartea Eminescu: Kavita (Poezii) apărând la Calcutta în 1969. Cu aceeași modestie a primit, în 1972, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea lui Eminescu în bengali.
Muzeul Filmului Istoric, în Cetatea Râșnov
Un Muzeu al Filmului Istoric va fi deschis la Râșnov, pe 2 august (foto 3). Municipalitatea a depus deja în acest sens documentația la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Muzeul ar trebui să aibă ca scop conservarea unei moșteniri culturale, prin constituirea unei arhive foto, video și audio, și a unei colecții muzeale, cu obiecte din recuzita filmelor istorice. Muzeul va avea și o funcție științifică deosebită, prin crearea unei surse de cercetare pentru istoria filmului.
Astfel, muzeul va găzdui o expozitie permanentă – care va fi îmbogățită în fiecare an, o sală multimedia – unde se vor desfășura vizionări, dezbateri și lecții educative pentru grupurile de elevi – și o expoziție temporară. Expozițiile temporare vor fi o activitate regulată a noului muzeu și au rolul de a aduce în atenția publicului personalități istorice, locuri, actori și realizatori de film valoroși. Expozițiile temporare se vor amplasa în spații exterioare din incinta Cetății. Tema aleasă pentru anul 2013 este “Amza Pellea”.
La Râșnov se organizează, de patru ani consecutiv, Festivalul de Film Istoric care a prilejuit, printre altele, realizarea unei bogate arhive de filme și de materiale de arhivă, una dintre personalitățile cinematografiei românești care au contribuit la îmbogățirea arhivei fiind actrița Oana Pellea.
“Colecționarul de voci”
Săptămâna trecută a avut loc lansarea audiobookului “Strofe pentru toată lumea” (foto 4) de Ion Minulescu, două înregistrări istorice din Arhivele Radio România, seria “Colecționarul de voci”, Editura Casa Radio. Cu acel prilej a fost vernisată și expoziția “Strofe pentru toată lumea: 16 desene în tuș de Tudor Jebeleanu”. “Guerlain a botezat parfumul/Voilà pourquoi j’aimais Rosine“…seaude glasul lui Ion Minulescu rostindu-și Romanța Rozinei într-o uimitoare înregistrare din 1928, redată acum – pentru prima oară pe CD! – în albumul Strofe pentru toată lumea. Poeziile antologate provin din două înregistrări istorice: cea realizată la 3 octombrie 1928 (a cărei poveste o veți afla în volum!), cu Ion Minulescu rostindu-și versurile (cel mai vechi document sonor de poezie imprimat în țara noastră), completată de selecțiuni dintr-un recital de poezie (istoric și acesta!), ce a avut loc la 26 februarie 1968, când regizorul Mihai Zirra a reunit într-un spectacol al Studioului de Poezie al Radiodifuziunii actori pe care azi îi numim “monștri sacri” ai scenei românești, precum: Florian Pittiș, Dimitrie Furdui, Constantin Codrescu, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Ludovic Antal, Dinu Ianculescu…
Persona
La Galeria Galateea a avut loc vernisajul expoziției “Persona” (foto 5). Participanți: Arina Ailincăi, Lucia Lobonț, Gavril Zmicală (Cluj); Gloria Grati (Timișoara); Simona Antoniu, Liana Axinte, Cristina Bolborea, Adela Bonaț, Daniela Făiniș, Raluca Glodean, Nicolae Moldovan, Irinel Moldoveanu, Monica Pădureț, Silvia Radu, Ion Stendl (București). Curatori: Aniela Ovadiuc, Simona Tănăsescu.
“Traiectorii stilistice diferite vin să definească un palimpsest portretistic în expoziția Persona – declara Raluca Băloiu. Într-un firesc dezarmant, ceramiști și sculptori își portretizează egoul, lăsând privitorul să se familiarizeze cu transparența sau dimpotrivă, cu opacitatea egoului lor.Un desant portretistic cu tipologii subiective, portrete kabukiene și studii de expresie poate fi văzut în perioada 13 februarie – 12 martie la galeria Galateea.Adela Bonaț investește portretizările sale cu un hieratism anacronic (portrete pe palimpsest). Pe plăci din ceramică incizate și pictate, Cristina Bolborea traduce în imagini, expresii. Arina Ailincăi împumută din expresivitatea kabukiană a teatrului japonez. Silvia Radu conturează un portret etrusc. Gavril Zmicală ne conduce către inconfundabilul său stil epurat. Nicolae Moldovan ne aduce în atenție o formă minimalistă. Monica Pădureț desenează forme ludice lapidare. Daniela Făiniș portretizează expresionist, Liana Axinte marșează pe expresivitatea modelajului, iar Ion Stendl alege expresivitatea figurativă.Simona Antoniu modelează un portret pop art, cu sevă conceptuală, iar Raluca Glodean modelează un profil antichizant. Irinel Moldoveanu aduce în atenție un portret cu inserții formale, cubiste, iar Gloria Grati ponderează un eclectism al formei portretistice. Lucia Lobonț expune o instalație de portrete japoneze, care amintesc de arta ukio-e, de pulsația efemeră a cotidianului.”
