Papa Francisc (foto 1) a declarat că teoria evoluției și cea a Big Bang-ului sunt corecte, iar robotul Philae (foto 2) a detectat molecule organice pe suprafața cometei Ciuriumov-Gherasimenko!
Ce sfârșit de an mai fastuos se punea imagina pentru această rubrică-unicat a presei românești!
Mai întâi, în cadrul Academiei ponitificale de științe de la Vatican (însăși existența unei instituții cu asemenea nume merită toată atenția, mai ales din partea fundamentaliștilor!), conducătorul spiritual al peste un miliard de pământeni a explicat că Dumnezeu „nu este un magician cu o baghetă magică”. „Când citim despre creaționism în Geneză, riscăm să ne imaginăm că Dumnezeu este un magician cu o baghetă magică, cu care poate face orice. Dar nu este așa. El a creat oamenii și i-a lăsat să evolueze (s.n.) conform legilor interne pe care le-a dat fiecăruia, pentru ca aceștia să atingă împlinirea. Big Bang-ul, despre care azi credem că este originea lumii, nu contrazice intervenția divinului creator ci, mai degrabă, o cere. Evoluția naturii nu este în contradicție cu noțiunea de creație, pentru că evoluția presupune crearea unor ființe care evoluează (s.n.)”, a spus Papa. În șapte cuvinte, suveranul pontif a spulberat cinci secole de absurdă concurență, reunificând religia și știința.
Intervenția sa extraordinară nu a fost însă fără precedent. La 31 octombrie 1992, Papa Ioan Paul al II-lea își exprima regretul pentru felul în care a fost tratat Galileo Galileio și emitea o declarație prin care recunoștea erorile comise de tribunalul bisericesc, ca rezultat al unui studiu efectuat de Consiliul Pontifical pentru Cultură. La rejudecarea lui Galilei a participat și savantul român Basarab Nicolescu, unul dintre promotorii ecumenismului generalizat, care include și reconcilierea bisericii cu laboratorul.
În martie 2008, Vaticanul a dus până la capăt reabilitarea lui Galileo, ridicându-i o statuie în interiorul zidurilor Vaticanului!
În noiembrie 2008, Papa Benedict al XVI-lea a afirmat în fața unei adunări științifice, în rândurile căreia care se afla și celebrul Stephen Hawking, că știința nu se află în contradicție cu credința în Dumnezeu, precizând că predecesorii săi, Papa Ioan Paul al II-lea și Papa Pius al XII-lea au spus la rândul lor că „nu există nicio opoziție între concepția creaționistă a credinței și dovezile științelor empirice (bazate pe experiență – n.n.).”
Printr-o presupusă coincidență – „Dumnezeu nu joacă zaruri…”, a spus Einstein – la doar câteva zile după declarația istorică făcută de Papa Francisc, robotul Philae, primul dispozitiv plasat de om pe o cometă, a transmis pe Pământ că a detectat molecule organice conținând carbon, element care se află la baza vieții de pe Terra. După 57 de ore de funcționare pe suprafața cometei Ciuriumov-Gherasimenko, bateria micului erou s-a descărcat, sistemele s-au oprit, comunicația cu Terra a încetat, iar el a rămas să călătorească împreună cu cometa până ce aceasta se va prăbuși pe Soare…
Povestea numelui robotului și a rachetei care l-a purtat – Rosetta – este și ea plină de semnificații: Philae a fost o insulă pe Nil, găzduind un templu antic care a fost relocat pe mal înainte ca insula să fie scufundată prin crearea lacului de acumulare a barajului de la Assuan. În templu se afla piatra Rosetta, care a jucat un rol esențial în descifrarea alfabetului entic egiptean. Antichitate, modernitate, călătoria unui templu, descifrarea unor informații esențiale… Nu, nimic nu e întâmplător!