Hasso Platnner, unul din cei cinci fondatori ai gigantului software SAP, se trage din Romania si mai precis de prin zona Sibiului. El nu a facut insa niciodata in mod oficial referire la aceasta istorie, insa povestea a circulat in interiorul companiei, ajungand astfel sa fie una din legendele general-acceptate. Considerat geniul din spatele inovatiilor SAP, Plattner a parasit conducerea executiva in 2003, ramanand membru in consiliul care supervizeaza afacerile producatorului german de soft. El se numara printre cei mai bogati oameni din lume, pozitie pe care au atins-o patru dintre cei cinci fondatori SAP.
Plecat-au cinci de la IBM
In 1972 , cinci specialistii germani angajati la gigantul IT International Business Machines (IBM), anume Hasso Platnner, Klaus Tschira, Dietmar Hopp, Hans-Werner Hector si Claus Wellenreuther au hotarat sa paraseasca compania americana pentru a-si forma propria firma. Dupa ani petrecuti alaturi de clientii IBM, ei au inteles faptul ca majoritatea managerilor care foloseau tehnica de calcul aveau nevoie de aplicatii software care sa le raporteze in timp real ce se intampla cu afacerile companiei. Cei cinci au decis sa creeze o aplicatie pentru afaceri care sa analizeze toate datele in timp real si sa le proiecteze direct pe ecranul computerului, in loc de imprimanta, cum se obisnuia pana atunci. Iar firma au numit-o Systemanalyse und Programmentwicklung. In engleza s-ar traduce prin Systems, Analysis & Program Development. Cu alte cuvinte SAP.
Un an mai tarziu aparea deja primul program software, care era destinat gestionarii activitatii departamentului de contabilitate. Motorul acestei aplicatii este acum cunoscut sub numele de “R1”, prima generatie soft care a impus SAP pe piata. La realizarea acestuia lucrasera toti cei cinci fondatori. Pana la finalul anilor ’70, programatorii au trecut la sistemul R2, iar aplicatiile au devenit din ce in ce mai variate.
In 1980, Claus Wellenreuther parasea compania, pe caz de boala. El nu s-a mai reintors la SAP. In anii ’80, SAP si-a inchiriat primul spatiu care sa serveasca drept sediu, la Walldorf, unde se afla si in prezent sediul central. La jumatatea decadei, germanii deschideau primul birou peste hotare, in Austria, iar compania facea afaceri de 100 de milioane de marci (52 de milioane de dolari pe atunci). In 1988, SAP se lista la bursa.
Anii 1990 aduc cea de-a treia generatie de aplicatii SAP, iar extinderea internationala continua intr-un ritm sustinut. In 1996 pleaca al doilea fondator, Hans-Werner Hector, in urma unui scandal privind vanzarea unor actiuni ale companiei catre un fond de investitii localizat intr-un paradis fiscal. In 1997, la sarbatorirea a 25 de ani de existenta, SAP se putea mandri cu 12.900 de angajati si zece mii de clienti la nivel mondial. Un an mai tarziu, Klaus Tschira devine al treilea fondator care paraseste SAP, retragandu-se din fotoliul de conducere.
In 2000, compania germana adunase deja zece milioane de utilizatori, 36.000 de clienti la nivel mondial. SAP si-a pastrat suprematia pe piata aplicatiilor soft pentru afaceri si si-a consolidat pozitia anul trecut in urma scandalului iscat de intentia companiei rivale Oracle de a prelua numarul trei mondial PeopleSoft. Hasso Plattner s-a retras de la conducerea executiva in 2003, insa a ramas in consiliul supervizor al companiei, alaturi de Dietmar Hopp.
Hasso Plattner: Viata m-a invatat sa lupt
Hasso Plattner, unul dintre fondatorii SAP, este considerat a fi fiul unor sasi din Transilvania, de pe langa Sibiu, care au ajuns in Germania probabil in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Cert este ca el s-a nascut la Berlin, in 1944 si nu a facut niciodata lumina in mod oficial asupra originii sale. De altfel, parintii sai au divortat pe cand avea 15 ani, iar el a fost trimis la un camin pentru copii din Bavaria. Acolo s-a lovit pentru prima oara de greutatile vietii, invatand cum sa se apere de colegii mai mari. “M-am luptat pentru supravietuire si am invatat sa lupt”, spunea Plattner.
In 1970, mama sa s-a mutat in Africa de Sud, iar Plattner a fost frapat de frumusetea peiasajului african. In 1992 a cumparat o mica statiune turistica din zona, Fancourt. “Uneori stau noaptea si ma gandesc, cu un milion de ani in urma, de a aici a inceput totul”, povesteste Plattner.
Ca om de afaceri, fondatorul SAP s-a dovedit un manager redutabil, gasind intotdeauna solutii noi pentru diversele probleme aparute in companie. El recunoaste insa ca uneori este prea temperamental. “Probabil am pus rpea mult suflet in ceea ce am facut. Nu imi pot controla prea bine frustrarile”, a recunoscut el.
Cu toate acestea, in primavara lui 2003, Plattner a parasit conducerea executiva a producatorului software. El nu s-a retras din activitate, ci din contra a preluat conducerea comitetului care supervizeaza activitatea companiei, functie parasita de un al fondator SAP, Dietmar Hopp.
Pasionat de vasele cu panze, Plattner a participat la mai multe competitii de gen. A castigat de asemenea numeroase concursuri, reusind odata chiar sa isi repare barca defecta si sa castige cursa cu un timp record. Ba chiar a concurat de mai multe ori cu rivalul sau din domeniul software, Larry Ellison, seful Oracle. Cand a pierdut in fata acestuia una din cursele din Sardinia, Plattner nu a uitat sa ii reminteasca ca il intrece pe partea de aplicatii pentru afaceri. “Practic de asemenea surfingul, ma dau cu snowboardul si uneori joc golf”, a marturisit el.
Averea lui a oscilat de-a lungul timpului, insa Plattner a fost prezent in topul celor mai bogati oameni din lume realizat de Forbes inca din 1996. Pe atunci avea 1,8 miliarde de dolari, iar punctul maxim l-a atins in 2001, 5,4 miliarde de dolari, suma la care a ajuns din nou anul acesta (dupa 2,9 miliarde $ pe 2003).
Un alt fondator: Klaus Tschira
Nascut in timpul celui de-al doilea razboi mondial in Freiburg, Klaus Tschira a crescut in sudul Germaniei. Pasionat de matematica el si-a descoperit, in timp, inclinatia spre informatica. In anii ’60 s-a angajat la IBM, devenind unul dintre consultantii care ii ajutau pe clientii companiei americane sa inteleaga cum functioneaza sistemele informatice. In 1972, el pus umarul la fondarea SAP si la realizarea primei generatii de aplicatii pentru afaceri care aveau sa faca din companie un jucator de talie mondiala.
Tschira a fost al doilea fondator SAP care a ajuns in topul celor mai bogati oameni din lume. El nu a uitat de unde a pornit si, in 1995, a pus bazele unei fundatii, care acorda astazi suport pentru diverse proiecte din domeniul tehnologiei si matematicii. In 1999, averea sa era estimata la 5 miliarde de dolari, iar in prezent se cifreaza la 3,4 miliarde. Tschira s-a retras de la conducerea companiei in 1998, unde a fost membru al comitetului care supervizeaza activitatea companiei.
Fondatorul SAP se considera un pasionat de carti. “Sunt si cititor si colectionar de carti. Exista atat de multe pe care nu le am”, a marturisit el. Romanele politiste sunt favoritele sale, iar germanul este pasioant de limbi straine (vocabular si gramatica in special). El nu se da inapoi de la gatit, gradinarit sau discutii privind Evul Mediu.
Nici ceilalti trei nu au dus-o mai rau
Primul presedinte al SAP, Hopp, a fost cel care a crescut afacerile companiei in timp ce Plattner a fost considerat vizionarul, cel care imagina noi solutii pentru oamenii de afaceri. Dietmar Hopp a condus compania pana in 1998, cand a decis sa se retraga, ramanand in consiliul supervizor pana in prezent. Si Hopp a intrat in topul celor mai bogati oameni ai lumii, averea sa fiind estimata, in 1996, la 3 miliarde de dolari. Ultima referinta Forbes este din 1998, cand el avea in cont 7,9 miliarde de dolari.
Informatiile despre Hans-Werner Hector si Claus Wellenreuther sunt mai rare, ei preferand sa pastreze un low-profile. Pe Hector il gasim printre cei mai bogati oameni ai lumii in 1996, cand avea 1,3 miliarde de dolari in cont. El a fost cel de-al doilea fondator care a parasit compania, chiar in acel an. Se pare ca a existat un conflict de interese in interiorul companiei, Hans-Werner Hector vanzandu-si o parte din actiuni si drepturile de vot aferente unui trust cu sediul intr-o locatie offshore (probabil o insula exotica, paradis fiscal). Oficialii SAP au spus ca nici macar nu au fost informati asupra deciziei lui de a demisiona.
Claus Wellenreuther, afectat de o boala, a fost primul fondator SAP care a parasit compania, in 1980. El nu a aparut niciodata in topurile Forbes.
Platnner i-a lasat fotoliul lui Kagermann
Anul trecut, Hasso Platnner a decis sa paraseasca functia de director executiv (CEO), pe care o impartea de altfel cu Henning Kagermann din 1998. Kagermann a venit la SAP in 1982 si a ramas acum singurul manager al companiei germane. Plattner a decis sa preia functia de presedinte al consiliului care supervizeaza activitatea companiei, inlocuindu-l pe Dietmar Hopp.
Oficial, SAP a anuntat ca schimbarea a avut loc ca urmare a unei modificari a legii germane, care ii permite acum presedintelui consiliului de supervizori sa se implice activ in afacerile companiei. Analistii spun insa ca, dupa 30 de ani, era normal ca Platnner sa predea stafeta. Altii au spus ca SAP a folosit modelul Microsoft, unde Bill Gates a parasit functia executiva, preluata de Steve Ballmer.
SAP a profitat anul trecut de scandalul Oracle-PeopleSoft
Sub bagheta lui Kagermann, supervizat de Plattner, SAP si-a indreptat atentia spre segmentul companiilor medii si mici, incercand sa isi consolideze pozitia de lider al pietei intr-un moment in care principalii sai rivali – Oracle, PeopleSoft si J.D. Edwards s-au aflat intr-o efervescenta continua. Producatorul german a dezvaluit un proiect de colaborare cu eBay, prin care va incuraja principalii sai clienti sa vanda sistemele mai vechi catre companii mici in cadrul licitatiilor online organizate pe site-ul american.
Efervescenta de pe piata aplicatiilor software a inceput in momentul in care PeopleSoft, numarul trei pe atunci, a anuntat ca vrea sa cumpere numarul patru mondial, J. D. Edwards. La scurt timp dupa aceea, Oracle, numarul doi, a anuntat ca vrea sa cumpere PeopleSoft, cu sau fara J.D. Edwards. Situatia s-a complicat in momentul in care oficialii PeopleSoft au refuzat oferta de preluare a Oracle, iar cazul a ramas in coada de peste pana in prezent. Analistii au subliniat insa ca efervescenta din piata si nevoia de fuziuni a fost cauzata si de succesul SAP din ultimii ani.
Fuziunea PeopleSorf-J.D. Edwards, care s-a incheiat deja, ameninta pozitia Oracle de numarul doi mondial pe partea de aplicatii pentru afaceri. Iar daca Oracle ar reusi sa preia noul grup, SAP s-ar afla in dificultate in anumite piete, spun analistii. “Orice perioada in care se asteapta o achizitie provoaca haos. Clientii vor sa stie pe cine se pot baza, oferindu-le serviciile tehnologice. Practic, Oracle, PeopleSoft si J.D. Edwards au paralizat piata aplicatiilor software si acest lucru a fost in favoarea SAP”, a aratat un analist AMR Research.
Cota de piata si profitul cresc, incasarile nu
Compania a anuntat pe ultimul trimestru al 2003 incasari relativ in scadere din cauza cursului fluctuant euro-dolar. Potrivit lui Kagermann, incasarile SAP au fost cu 3% mai mici comparativ cu aceeasi perioada din 2002. El a declarat ca veniturile companiei germane ar fi crescut cu 4% de fapt, daca raportul intre cele doua valute ar fi ramas neschimbat pe parcursul anului 2003. Incasarile totale ale companiei pentru ultimul trimestru al 2003 au fost de 2,2 miliarde de euro, iar profitul net a crescut cu 4%.
Pe ansamblul anului 2003, compania a reusit sa-si majoreze cota de piata la nivel mondial la 59%, fata de 51% pe anul 2002, avand incasari totale de 7,0 miliarde de euro, mai mici decat in 2002 (7,4 miliarde euro). Profitul net a fost mai mult decat dublu, respectiv 1,1 miliarde de euro fata de 509 milioane pe anul anterior. Incasarile din licente au scazut insa in 2003, cifrandu-se la 2,1 miliarde de euro fata de 2,3 miliarde euro in 2002.
Pentru anul 2004, compania SAP a estimat ca veniturile obtinute din vanzarea de licente software vor creste cu aproximativ 10%.
Parteneriat cu Coca-Cola
La inceputul acestui an, Kagermann a anuntat ca SAP a batut palma cu gigantul american Coca-Cola, pentru dezvoltarea unei noi generattii de solutii care sa ajute la imbunatatirea sistemului de distributie si vanzari din industria bauturilor nealcoolice. Proiectul includea solutii mobile care sa sustina si sa creasca nivelul de performanta al acestui domeniu de afaceri. Oficialii SAP au anuntat ca noul pachet soft va utiliza solutiile integrate mySAP Business Suite. Solutia ii va ajuta pe cei de la Coca-Cola sa utilizeze mai bine informatiile culese pe baza operatiunilor zilnice, pentru a creste nivelul de calitate al serviciilor oferite clientilor si rapiditatea executiei comenzilor.
Incasarile se redreseaza in 2004
Primul trimestru al lui 2004 a adus la SAP prima crestere a incasarilor din licente din ultimii ani. Suma a crescut cu 5%, cifrandu-se la 370 de milioane de euro. Incasarile totale realizate de companie in aceasta perioada au urcat la 1,6 miliarde de dolari (plus 2%), iar profitul net al companiei s-a majorat cu 23%, respecitv 229 de milioane de euro. Conform studiilor de piata, la finalul primului trimestru al 2004 SAP avea o cota de piata de 54%, fata de 51% pe primul trimestru al 2003.
dan.dragomir@zf.ro
Sapte ani de asteptare pentru filiala din Romania
Prezent din 1995 pe piata romaneasca, furnizorul de aplicatii software pentru afaceri a asteptat pana in 2002 pentru a-si deschide biroul oficial din Bucuresti. “A fost o confirmare a evolutiilor pozitive ale mediului economic din Romania”, a apreciat un oficial SAP. Pozitia companiei de lider pe piata aplicatiilor de business a fost confirmata si in Romania, unde cel mai recent studiu IDC disponibil pozitioneaza SAP pe primul loc, cu o cota de 23,7% din piata, pe 2002. Aceasta s-a dublat fata de 2001 (10,7%), iar incasarile companiei au crescut cu 182,8% in 2002.
Printre clientii companiei de aici se numara Allianz-Tiriac, Arcitc, Arpechim, BCR, BRD-GSG, Brau Union, Cora, Danone, Holcim, Ispat-Sidex, Lukoil, Philip Morris, RATB, Tarom si altele. SAP continua sa lucreze pe piata romaneasca cu ajutorul unor parteneri, printre care se numara IBM, Romsys, S&T, Siemens Business Services sau Softwin.
dan.dragomir@zf.ro