Curtea Constituțională (CCR) a amânat cu o săptămână verdictul privind legea unitară a pensiilor, în urma sesizărilor de neconstituționalitate depuse de PNL și PSD – ridicând și mai mult temperatura în jurul celei mai controversate legi trecute de Parlament în această legislatură.
Dincolo de aspectele vizibile – precum o ipotetică fraudare a votului la trecerea legii de Camera Deputaților sau de nemulțumirile sindicatelor față de creșterea vârstei de pensionare, pentru toți, la 65 de ani – sunt aspecte în lege care au o relevanță extrem de importantă pentru viitorii pensionari.
Primul dintre aspecte, puțin discutat, este că viitoarele pensii nu vor mai fi legate de salariul mediu brut, cel pe baza căruia era stabilit punctul de pensie și care, crescând, ridica cu el și nivelul pensiilor.
Legea stabilește punctul de pensie la 732,8 lei și, în baza acestuia, vor fi făcute toate calculele viitoare. Într-o primă etapă, pensiile vor fi indexate 100% cu inflația și 50% cu valoarea reală a creșterii câștigului salarial mediu. După 2020, valoarea câștigului salarial adăugat la pensie va scădea la 45%, pentru ca din 2030 să dispară.
“Acest lucru va face ca, în viitor, deficitul bugetului de pensii să se învârtă undeva între -0,5% și Ă1%, făcând sistemul sustenabil”, spune Mihai Șeitan, fost ministru al muncii în vremea în care legea a trecut etapele parlamentare. Deficitul bugetului de pensii este evaluat anul acesta la 2,5 mil. euro, iar în 2011 la aproape 4 mld. euro.
Nu toată lumea este de acord cu punctul de vedere al lui Șeitan. Victor Paul Dobre (PNL), șeful Comisiei de muncă din Camera Deputaților, nu contestă necesitatea reformei sistemului, dar are obiecții. Potrivit lui Dobre, ideea ca pensiile să fie indexate doar în funcție de inflație va conduce la situația de la începutul anilor ’90, când o reglementare similară a făcut ca nivelul pensiilor să scadă de la 60% din salariul mediu la 30%: “Un astfel de lucru va crea disparități majore și va fi nevoie de noi intervenții pentru corectarea lor”. El admite că, în 1990, numărul salariaților era de aproape trei ori mai mare decât al pensionarilor, iar în vremea noastră lucrurile s-au răsturnat, însă afirmă că s-ar putea ajunge ca pensionarii să câștige, pe măsură ce salariile cresc, sub venitul minim, ceea ce va obliga statul să intervină.
Șeitan nu crede în acest scenariu pentru că, spune el, legea va aduce în sistemul public aproximativ 1 milion de persoane – toate sistemele alternative sunt integrate în sistemul public. Dintre categoriile importante, doar avocații și preoții nu sunt obligați să contribuie la sistemul public. Cotele de contribuții de asigurări sociale rămân aceleași – 31,3% pentru condițiile normele de muncă (10,5% datorate de angajați și 20,8% datorate de angajator). Ele cresc la 36,3% pentru condiții deosebite de muncă și la 41,3% pentru condiții speciale de muncă.
Opoziția și sindicatele acuză legea, invocând restrângeri de drepturi. Magistrații, care inițial au contestat legea întrucât le reducea pensiile, nu și-au format un punct de vedere de ultimă oră. În vară, Curtea Constituțională a exceptat această categorie de la recalcularea pensiilor. Pensiile în plată ale magistraților vor rămâne ca acum (80% din venitul pe ultima lună), dar viitoarele pensii vor intra pe sistemul unic – cât ai contribuit, atât primești.
Ce aduce nou legea
- Peste un milion de persoane care nu contribuiau la sistemul public de pensii va trebui să intre obligatoriu în acest sistem.
- Pensiile speciale și cele agricole sunt incluse în sistemul unitar.
- Femeile care s-au născut după luna decembrie 1964 vor ieși la pensie la 65 de ani și primesc pensie doar dacă au un stadiu minim de cotizare de 15 ani.
- Bărbații care s-au născut după decembrie 1949, ies la pensie la 65 de ani, în aceleași condiții ca și femeile.
- Cuantumul pensiei nu mai este legat de salariul mediu brut, ci de contribuția efectivă. Cu alte cuvinte, în viitor, pensia nu va mai urma valoarea salariului mediu brut (care era relevant pentru stabilirea punctului de pensie). Punctul de pensie este fixat de lege la 732,8 lei și, în funcție de acesta, vor fi făcute toate calculele viitoare. Corectările se vor face doar în raport cu inflația și, în primii ani, cu o compensare în funcție de creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.