Un razboi lung poate transforma cresterea economica in recesiune

O interventie militara a Statelor Unite impotriva Irakului poate insemna fie o crestere economica considerabila pentru economia americana, fie recesiune pentru statele occidentale. Durata razboiului este determinanta.
Economistii americani analizeaza impactul economic pe care l-ar avea un razboi impotriva lui Saddam Hussein, luand in calcul mai multe scenarii, scrie Le Monde. Concluzia analizei este ca in cazul unei interventii rapide, de patru-sase saptamani, economia americana nu va fi impiedicata sa inregistreze o crestere de patru procente in cel de-al doilea semestru al acestui an. In cazul unui razboi de lunga durata, care sa se intinda pana la sase luni, lucrurile se complica pentru ca pretul barilului de petrol va creste la 80 de dolari, somajul va atinge 7,5% si recesiunea se va generaliza in statele occidentale. Avand deja lectia primului razboi din Golf din 1991, presedintele american George W Bush, a anuntat ca va prezenta astazi un pachet de masuri privind reforma fiscala, menita sa conduca la evitarea unei recesiuni.
Programul economic al Casei Albe totalizeaza pana la 600 miliarde de dolari care va include asistenta financiara pentru unele state americane si mai multe beneficii pentru someri. Prevederile esentiale vor fi reducerea drastica a impozitelor pe dividendele platite de companii actionarilor lor, stimulente pentru incurajarea investitiilor de capital si accelerarea reducerilor fiscale deja prevazute pentru 2004 si 2006.
Insa, de aceasta data, contextul international este foarte diferit de 1991.
“Impactul unui razboi contra Irakului asupra economiei americane nu va fi considerabil. Consecintele nu vor fi nici pe departe comparabile cu cele ale conflictului din Vietnam sau din Coreea. Economia noastra era atunci mult prea mica”, a declarat Alan Greenspan, presedintele Rezervelor federale ale SUA, citat de Le Monde.
Cotidianul francez aminteste ca incepand din 1950 produsul intern al SUA a crescut de mai mult de cinci ori, de la 1.700 la 9.200 de miliarde dolari. Iar, in consecinta, Le Monde apreciaza ca economia americana poate suporta, fara probleme, operatiunile militare al caror costuri au fost evaluate de Comisia de buget al Congresului american intre sase si 13 miliarde de dolari pe luna. Insa consecintele economice ale unui razboi nu se reduc aici.
Cum va evolua piata petrolului, care si in acest moment este “nervoasa”? Sefii companiilor vor mai face, in continuare, investitii? Daca conflictul se va prelungi, asa cum este de asteptat, iar pierderile umane vor fi considerabile, este posibila evitarea unei noi recesiuni ? Or, din contra, o victorie rapida va reda increderea in pietele americane ?
Pentru a gasi raspunsuri la toate aceste intrebari expertii americani au luat in calcul mai multe scenarii si consecintele unui razboi contra Irakului, insa, in acelasi timp au revazut ce au insemnat conflictele din Orientul Mijlociu. Cele mai recente trei conflicte, cel de la Kippur din 1973, cel dintre Irak si Iran din 1979 si cel din Golf, si-au pus amprenta asupra economiei mondiale. In doua dintre cele trei cazuri, consecintele au echivalat cu recesiunea.
Analistul Anthony Cordesman, de la Centrul de studii strategice internationale din Washington, a studiat trei ipoteze in cazul unei interventii militare in Irak, preluate de Le Monde.
Varianta prezentata de el drept cea mai credibila, creditata cu o probabilitate de 40-60%, este si cea mai putin “dureroasa”. Potrivit analistului american, ar insemna ca Statele Unite si aliatii sai sa obtina o victorie usoara, in patru-sase saptamani. Scaderea temporara a productiei irakiene de petrol, care reprezinta intre 2-2,5% din consumul mondial, nu va crea probleme. Arabia Saudita asemeni celorlalti producatori, pot compensa fara probleme aceasta pierdere. Si, in consecinta, in cazul unei interventii de scurta durata, economistii apreciaza ca economia SUA va continua sa creasca cu 2% in primul semestru al acestui an si cu 4% in cea de-a doua parte a anului.
Potrivit celui de-al doilea scenariu, caruia Anthony Cordesman ii acorda sansa de probabilitate de 30-40%, cresterea economiei americane pe primul trimestru va fi zero. Aceasta ar fi consecinta unui conflict de sase- douasprezece saptamani, in urma caruia SUA si aliatii ar inregistra pierderi, opinia publica ar deveni critica si pretul barilului de petrol ar atinge 40 de dolari pe piata internationala.
Cel mai pesimist scenariu luat in calcul de economistii americani de la Centrul de studii strategice internationale din Washington este cazul in care interventia militara s-ar prelungi la sase luni. In aceasta situatie Irakul ar ataca trupele americane si Israelul cu arme de distrugere in masa. Atentatele teroriste antioccidentale se vor inmulti. Pretul barilului de petrol va urca la 80 de dolari, socul se va simti si in ceea ce priveste puterea de cumparare. Inflatia va creste. Somajul va atinge 7,5% din populatia activa a SUA la sfarsitul anului, fata de 6% cat este acum. In aceste conditii, recesiunea va fi inevitabila pentru statele occidentale, nu numai pentru SUA. Insa, acestui scenariu analistii ii acorda sanse reduse, intre 5-10%.
Parerile economistilor americani sunt insa impartite in ceea ce priveste costurile unei interventii militare in Irak. Analiza Centrului de studii strategice internationale din Washington circula in paralel cu o varianta “alarmanta”, care apartine Academiei americane de stiinta si arta. Acest grup de universitari sustine ca a calculat “adevaratul” pret al razboiului: pierderi de1.900 miliarde de dolari in urmatorii zece ani.
Dar analistii recunosc ca nu pot fi anticipate in totalitate consecintele unui razboi in Irak, mai ales dupa momentul 11 septembrie, cand un simplu atac terorist important poate antrena economia intr-o noua recesiune.