Lichidatorii Bancii Internationale a Religiilor au marcat evenimentul implinirii unui an de la declararea oficiala a falimentului prin scoaterea la vanzare a insasi mandriei fostului lacas al Domnului si al banilor: literele din firma bancii.
Dupa ce a intrat in degringolada la inceputul anului trecut, BIR a dat faliment cu o gaura de 100 miloane $, pe care cei doi lichidatori, PricewaterhouseCoopers si Reconversie si Valorificare Active, incearca sa o acopere vanzand tot ce pot.
“De unde ne-a venit ideea cu vanzarea literelor? Pai pentru ca trebuie sa vindem absolut orice si deja am vandut masini, case, instrumente, televizoare, vesela. Vindem tot. Deocamdata am incercat mai mult sa recuperam creante, de-acum ne-apucam sa vindem sediile. La sucursala din Timisoara am vandut chiar si un topor – si am fost sunati de persoane care s-au mirat: cum dom’le, vindeti topoare! – dar daca pot scoate bani din el, de ce sa nu-l vindem ?”, explica Lucian Groza, avocat in cadrul SC Reconversie si Valorificare Active SA.
Conform documentelor justificative, fiecare litera a costat la instalarea lor, in 1993, 20 $. Pana la urma, firma a fost scumpa doar la propriu. Azi nu mai valoreaza nimic.
“Nu stiu de la cine le-o fi luat, din Honolulu, de au fost atat de scumpe, ca doar e vorba de tabla de alama, pe care as scoate acum 700 lei pe kilogram. La 200 de litere cate s-au adunat de la toate cele cinci sedii din Bucuresti, am putea sa scoatem maxim 500 $, daca le cumpara cineva sa le refoloseasca”, spune Groza.
Pentru cei interesati, sunt disponibile literele din titulatura bancii “BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR” sI “NIHIL SINE DEO”, din motto.
Ca urmare, ar fi disponibile circa 35 de A, 30 de N sau 40 de I. Optiunile sunt totusi limitate, pentru ca oferta nu contine si F, U sau M, de la, Doamne fereste, FALIMENT!
Vanzarea literelor – semnalul intrarii in paine a lichidatorilor
Lichidatorii Bancii Internationale a Religiilor de-abia acum intra in paine. Intr-un an de la declararea falimentului, au fost recuperate mai putin de zece procente din suma totala clamata de creditori: 3.000 miliarde lei in valoare nominala care, la cursuri istorice, inseamna circa 100 milioane $. Cu 500 $ de pe urma literelor, drumul e deschis. ai cel mai lung drum incepe cu primul pas, spune un proverb chinezesc.
“Am asteptat judecarea recursului formulat de banca asupra deciziei de intrare in faliment. In anul care a trecut de la pronuntarea deciziei executorii, pe 11 iulie 2000, am incercat mai degraba recuperarea de creante, mai ales ca piata imobiliara este la cote joase. Acum intram insa in plin”, spune Arin Octav Stanescu, avocat la Reconversie si Valorificare Active.
Pe 3 iunie a.c., instantele au decis ca decizia de intrare in faliment a bancii este si irevocabila: cu toata “intrarea” la cei din ceruri pe care ar fi putut sa i-o mijloceasca fostul sau membru fondator, Patriarhia romana, BIR n-a mai inviat.
Povestea BIR a inceput in 1993, cand fotbalul (prin Federatia Romana de Fotbal), biserica (Patriarhia Romana), norocul (Loteria romana) si Calea Ferata Romana au decis ca se impune sa-si faca o banca.
Ce-aveau in comun membrii acestui grup select ? Banii. ai nu oricui, ci mai ales ai statului. Imediat dupa infiintare, salariile ceferistilor se plateau prin BIR. Afacerea a mers bine circa cinci ani, dupa care a inceput sa scartaie.
Primele zvonuri asupra unor probleme la BIR au aparut la inceputul anului 1999, iar in mai-iunie 2000, buba s-a spart.Cand banca se clatina, BNR a cerut membrilor fondatori sa vina cu bani pentru reechilibrarea financiara, dar, surpriza, acestia s-au repezit sa-si retraga depozitele.
Dupa o scurta degringolada, reprezentantii bancii au anuntat ca banca va fi salvata: Jaquila Group, prezentat ca o mare forta financiara, in fapt o firma obscura care avea ea insasi probleme, urma sa injecteze 20 milioane $ si sa aduca banca pe linia de plutire.
BNR a dat o pasuire, dar de promisiunile sefilor BIR s-a ales praful. Banca a fost declarata, in iulie anul trecut, in faliment.
Falimentul BIR a suprins descoperit Fondul de Garantare a Depozitelor Populatiei, care era deja pe minus in urma platilor facute in contul Bankcoop si al Bancii Albina, astfel incat BNR a trebuit sa-i acorde un imprumut de 2.000 miliarde lei (100 milioane $), pentru plata sumelor garantate.
Cei circa 150.000 de deponenti, majoritatea pensionari, fusesera fermecati chiar de denumirea compusa din literele care sunt scoase acum la vanzare: “Banca Internationala a Religiilor”. Cum sa nu-ti pui banii intr-o banca si “internationala”, si “a religiilor”, adica aflata sub obladuirea bisericii?
Nu exista inca un studiu oficial privind influenta numelui unei banci asupra credibilitatii sale, dar experienta BIR si a Bancii Populare Romane, care “uita” sa-si adauge in titulatura si Cooperativa de Credit, arata ca pentru depunatori, mai ales pentru cei care depun sume mici, deci implicit nu au acces la surse de informare, conteaza mult ce scrie pe gard.