Un summit crucial pentru Europa

Intalnirea la varf a liderilor din cadrul UE, care se desfasoara in aceste zile, are pe agenda discutiilor cateva subiecte de a caror rezolvare depinde viitorul Europei. Este vorba despre una dintre cele mai dificile reuniuni, la care totul depinde de arta negocierii si de acceptarea compromisului.
Pentru Romania, important este ca, la finalul discutiilor, in obisnuita declaratie a liderilor din cele 25 de tari membre ale Uniunii sa se precizeze, fara limbaj diplomatic, ca este importanta finalizarea negocierilor de aderare si, de asemenea, ca 1 ianuarie 2007 este o data plauzibila pentru integrarea in Uniune.
Declaratia este destul de dificil de obtinut, daca sunt luate in considerare negocierile finalizate ale Bulgariei, conditionarile aparute in ultimul timp, care ii rezerva Uniunii dreptul de a intarzia data integrarii unei tari, in cazul in care aceasta nu isi face temele exact in termenele pe care le-a angajat. Declaratia este, din nou, nu tocmai usor de obtinut, in conditiile in care exista multe tari cu probleme, devenite membre de curand, care, prin problemele pe care le ridica, au sporit considerabil numarul euroscepticilor.
Pentru Europa, mai ales pentru viitorul Uniunii, mai importante sunt alte doua probleme. Una este reprezentata de complicata Constitutie a UE. Se stie, summitul de la finele anului trecut a esuat tocmai pentru liderii europeni nu s-au inteles asupra textului Constitutiei. Intre timp au avut loc negocieri intense, dar nu par sa se fi rezolvat diferendumurile. Unul dintre ele il constituie majoritatea cu care se vor lua deciziile – este vorba despre un vot care ar avantaja si tarile mai putin puternice din punct de vedere economic, dar care au o populatie numeroasa (aici se integreaza Spania si Polonia). Se pare ca problema s-ar putea rezolva in favoarea acestor tari – aica sa fie mai greu votul lor.
O alta problema care tine de Constitutia europeana este cea a independentei deciziilor – mai precis, tari ca Marea Britanie, de pilda, doresc ca in chestiuni care tin de politica fiscala sau de securitate sa-si decida singure soarta. Cu alte cuvinte, cat vor fi impozitele si taxele, implicarea sau nu intr-un razboi sa se stabileasca nu la Bruxelles, ci in fiecare capitala a unui stat membru al Uniunii. Este de inteles o astfel de viziune in Marea Britanie, unde euroscepticismul castiga tot mai mult teren, iar ideea de a avea o lege fundamentala irita intr-o tara unde regulile tin mai mult de bunul simt si de traditie (in nici un caz de texte constitutionale). In acelasi timp, viziunea britanica irita spiritul insusi al acestei constitutii – aceea de a creiona un stat federal, unde mai totul se stabileste in comun.
Mai exista probleme dificile in negocieri, cum ar fi desemnarea unui presedinte pe o perioada mai lunga decat cea de acum care este de sase luni, asigurand o rotatie rapida in fruntea Uniunii. Mai dificil insa este de gasit un presedinte al Comisiei Europene, care ar urma sa preia functia in luna iulie. Aici se ciocnesc orgoliile liderilor europeni, despartiti de ideologii diferite. Lupta pare sa continue intre premierul belgian, Guy Verhofstadt, si cel din Luxemburg,  Jean-Claude Juncker. Primul este sprijinit de Franta si Germania si este considerat federalist. Al doilea este preferat de Marea Britanie, care il considera pro-american.
adelina.radulescu@zf.ro