Redeschiderea Galeriei de Arta Romaneasca Moderna constituie unul dintre evenimentele culturale de varf ale acestei perioade. Pentru a fixa cat mai exact anvergura acestui triumf al artelor plastice, i-am solicitat doamnei Roxana Theodorescu, directoarea muzeului, cateva necesare precizari.
– Care socotiti ca este importanta redeschiderii Galeriei? E doar una simbolica?
– In urma cu mai putin de un an, s-a reinaugurat Galeria de Arta Europeana si momentul respectiv a reprezentat o mare bucurie pentru toti. Acela a fost insa preludiul care anunta marea simfonie a artei romanesti si a valorilor ei perene, care poarta trasaturile definitorii ale spiritualitatii noastre, dar si marca apartenentei la cultura europeana. In acest context, redeschiderea Galeriei de Arta Romaneasca Moderna este un eveniment primordial, care readuce in circuitul public cel mai important si mai amplu patrimoniu de arta nationala. O parte din acest tezaur intra in urma cu peste un deceniu in expunerea permanenta a muzeului, dar ceea ce prezentam acum cuprinde un numar destul de mare de lucrari total necunoscute, de artisti pe nedrept eliminati, de opere care, din varii motive, nu isi gaseau locul meritat in vechea selectie. Asa ca nu ne-am gandit nici un moment la o redeschidere formala si simbolica. Simbolic poate fi considerat faptul ca de acum incolo in cadrul Muzeului National de Arta al Romaniei poate fi vizitata Galeria de Arta Romaneasca Moderna.
– De ce a fost necesar un interval de timp atat de indelungat pentru structurarea acestei sectiuni permanente a muzeului pe care il conduceti?
– Cladirea fostului palat regal a avut mult de suferit in decembrie 1989, iar in tot lungul interval de timp care a urmat s-au facut eforturi considerabile pentru repararea spatiilor si pentru configurarea lor ca sali de muzeu la standardele cele mai avansate. Pentru reconstruirea si modernizarea Muzeului National de Arta al Romaniei au fost necesare sume insemnate de bani alocate de stat, carora li s-au adaugat contributii importante ale unor sponsori generosi, din tara si strainatate. In acest sens, as exemplifica sprijinul constant si de substanta oferit de Olanda. Pe 14 martie, Consiliul International al Curatorilor de Arta Flamanda si Olandeza, CODART, a facut o vizita de studii la Bucuresti si i s-a prezentat expozitia aâ¬oPictori din ?arile de Jos in colectii publice si particulare din Romaniaaâ¬?. Acesti profesionisti, somitati in materie, au vazut si selectia facuta de noi pentru Galeria de Arta Romaneasca Moderna: aâ¬oMarvellous! Wonderful! What a magnificent art! How many ayuthentic artists!aâ¬?, exclamau in fata lui Grigorescu, Andreescu, Luchian sau Pallady. Aprecieri similare fac specialisti de marca din intreaga lume in prezenta artei romanesti. Dar abia vazand panorama artei noastre culte, curatorii de la CODART, ca si alti specialisti straini, i-au putut realiza dimensiunile, unicitatea timbrului si contingenta cu manifestarile artei europene.
– Ce criterii ati folosit in selectarea operelor prezente in Galerie?
– Se vorbeste mereu despre necesitatea rescrierii istoriei artei romanesti, de eliminarea interpretarilor partizane din anii care au urmat celui de-al doilea razboi mondial. Dar asa cum istoricii, in fata unor marturii la care nu au avut acces inainte, zabovesc in elaborarea unei istorii a Romaniei, tot asa se intampla si in domeniul artei. Avem, de exemplu, in vedere situatia din preajma celei de-a doua conflagratii mondiale, cand artistii nostri se formau nu numai in tara, la Academia de Belle Arte, dar studiau si in strainatate, la Paris indeosebi, ori in Germania si Italia, ajungand la perfectiunea mestesugului. Acesti artisti, care se oranduisera intr-o ierarhie fireasca, trec, la diferite varste si etape ale dezvoltarii profesionale, prin crunta experienta a razboiului si a rasturnarilor de valori care i-au urmat. Unii dintre ei au fost sufocati, eliminati, degradati in posturi umile de dascali gimnaziali. Altii au reusit sa se impuna in strainatate, in patrii adoptive. Cativa insa au renuntat si s-au pierdut in profesii anonime. Noi am incercat sa facem dreptate unei epoci si unei generatii de artisti care a contribuit la stralucirea ei.
– Considerati ca mai exista inca lacune, ca exista autori nereprezentati cum se cuvine?
– Cu toate ca Muzeul National de Arta al Romaniei a capaptat intregul palat regal dupa 1990, adica si acea parte ocupata inainte de Consilliul de Stat, spatiul nu este nici acum suficient. In fond, in Galeria de Arta Romaneasca Moderna, in 11 sali, expunem peste doua secole de arta si aproximativ 700 de lucrari. Daca ne referim la faptul ca dintre acestea doua sunt sali de autor si prezinta opera a doua personalitati unice in sculptura romaneasca: Brancusi si Paciurea, iar Th. Aman, N. Grigorescu, I. Andreescu, at. Luchian, Th. Pallady, Gh. Petrascu si multi altii nu beneficiaza de o sala independenta, ci de o prezentare colectiva, in contextul epocii si al curentelor care au strabatut-o, este evident faptul ca expunerea ar fi putut fi mai generoasa.
– Puteti numi cateva dintre punctele forte, dintre operele de referinta adunate in aceasta atat de asteptata si necesara galerie?
– Este dificila enumerarea operelor de referinta de aici. V-as putea spune insa ca cel putin 10 dintre autori sunt revendicati de miscari artistice internationale de anvergura si ca alti 20 sunt recunoscuti de catre specialistii straini ca fiind creatorii in Romania ai unei scoli de arta de sorginte europeana. Pe langa acestia, prezentam opere ale unor artisti inca neexpusi pana acum, dar care credem ca vor intra rapid, prin valoarea creatiei lor, in atentia cunoscatorilor. Speram ca selectia noastra sa constituie un punct de plecare atat pentru cercetarile intreprinse in directia unei eventuale rescrieri a istoriei artei romanesti, cat si pentru colectionari. Asa cum ne-am straduit sa demonstram, fenomenul artistic romanesc este mult mai amplu. Noi l-am circumscris cronologic intre niste limite, de la primii aâ¬ozugravi de subtireaâ¬? la artistii nascuti inainte de cel dintai razboi mondial.
– Ce proiecte are Muzeul National de Arta pe termen scurt si lung si ce sanse credeti ca au sa fie traduse in practica?
– Lucram de mai multa vreme pentru redeschiderea Galeriei de Artra Medievala Romaneasca, cu care se va intregi perspectiva asupra artei nationale. Lucrarile de amenajare a spatiului sunt foarte complexe, urmarind un proiect ambiental ce va pune in valoare diversitatea tipurilor de obiecte. Intr-o perspectiva mai indepartata, urmeaza sa se redeschida si Galeria de Arta Orientala – cu aceasta, operatiunile de consolidare si modernizare a cladirii putand a se considera incheiate. In paralel, ne continuam activitatea de cercetare si de pregatire a unor expozitii temporare, ne preocupam de programele educative pentru publicul de toate varstele. De aceeasi atentie se bucura si celelalte muzee aflate in administrarea Muzeului National de Arta al Romaniei, in prezent la Muzeul Colectiilor de Arta fiind in curs importante lucrari de consolidare, modenizare si reamenajare.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, Suplimentul cultural al Ziarului Financiar