Un studiu realizat recent de firma de consultanță în management A.T. Kearney arată că Iașiul și Clujul sunt orașele din provincie cele mai apropiate de București în ceea ce privește indicele costului vieții, care este mai redus cu numai 2,8%, respectiv 5,7% față de Capitală. În același timp, în orașe precum Zalău sau Ploiești costul vieții este mai scăzut, indicele fiind mai scăzut cu 14%, respectiv 12%.
“În general, în calculul costului vieții nu se includ chiriile, care ar face o diferență mare în defavoarea Bucureștiului. Dar dacă scoatem din calcul chiria, explicația ar fi că în București există competiție mai mare pentru categoriile de bază: mâncare, băutură, detergenți, igienă personală, categorii care de obicei se cumpără din hypermaketuri și magazine de tip discount. Datorită acestui lucru, vedem orientarea marilor magazine către provincie, unde competiția e mai puțin acerbă”, a spus Paul Murariu, manager în cadrul A.T. Kearney și realizator al studiului.
Calculul indexului privind costul vieții a luat în considerare valorile medii ale coșului de consum și ale componentelor acestuia.
Spre exemplu, rezultatele arată
că mâncarea are cea mai mare pondere în cheltuiala medie totală a
unui consumator, reprezentând aproximativ 35% din totalul
cheltuielilor lunare. Și costul utilităților reprezintă o pondere
mare din coșul de consum, de 17% în coșul de consum.
“Pentru mâncare, procentul la nivelul Uniunii Europene este de doar 15%, lucru care arată că pe măsură ce puterea de cumpărare crește, utilitatea oferită consumatorului de mâncare scade, respectând legea simplă economică a utilității marginale descrescătoare”, a mai spus Murariu.
Ponderile fiecărei categorii din coșul de consum sunt date de Institutul de Statistică și diferă de la țară la țară. Românii cheltuie, spre exemplu, mai mult pe abonamente la sală și pe bilete la cinema sau la teatru (5,1% din totalul veniturilor lunare) decât pe pastă de dinți, șampon sau cosmetice (3,24%).
“Media la nivel european arată, spre exemplu, aceeași diferență: o pondere de 10,31% pentru cheltuielile de sport, distracț ie, cultură, față de numai 3,93% pentru igiena personală și întreținere. Explicația provine și din faptul că prima categorie conține cheltuieli care în cifră absolută sunt mai mari decât cele pentru igiena personală – un bilet la cinema comparativ cu un deodorant.
În același timp, diferă și frecvența cumpărării, în final ponderea din total venit disponibil fiind mai mare”, a mai spus Murariu.
În Cluj, unde costul vieții este cu mai puțin de 6% mai ieftin decât în București, salariile medii nete pe care le primesc angajații sunt cu 30% mai mici decât în Capitală.
Specialiștii spun însă că, deși întotdeauna au existat diferențe salariale între provincie și Capitală – chiar în interiorul aceleiași companii -, în ultimii ani aceste diferențe s-au redus, mai ales pentru pozițiile de entry-level.
“În București salariile medii sunt mai mari pentru că sunt influențate de pozițiile de management: pe măsură ce pozițiile cresc în organigramă, veniturile angajaților (salariu+bonusuri) ajung să fie de 3-4 ori mai mari decât în provincie. În București sunt multe vârfuri care cresc media salarială. Însă indicele privind costul vieții nu ar fi diferit dacă s-ar analiza numai pozițiile de entry-level: în Cluj sau în Iași, un junior care lucrează în outsourcing câștigă 1.200- 1.400 de lei net (290 – 340 euro), iar în București câștigă poate cu 100- 200 de lei (25 -50 euro) mai mult”, susține Ovidiu Vâlceanu, managerul firmei cu activități de recrutare, selecț ie și consultanță în resurse umane Sales Consulting din Cluj.
Alături de ieșeni, clujenii
cheltuiesc mult mai mult decât alte orașe pe servicii de curățenie,
având în vedere că indicele care mă soară ponderea acestei
categorii de servicii în veniturile unei gospodă rii este de
134,3%, în timp ce în Ploiești, de exemplu, este de numai
89,6%.
“Probabil că o explicație pentru rezultatele acestei analize s-ar putea regăsi și într-un anumit nivel de educație și de confort personal. Pe mine m-a frapat când am venit acum 18 ani în Cluj modul în care oamenii se străduiesc să economisească pentru confortul personal”, a mai spus Vâlceanu.
În Timișoara, unde costul vieții este cu aproape 23% mai redus decât în Capitală, salariile medii nete sunt cu o treime mai mici decât în București. “Produsele care se cum pără sunt aduse din afară, de aceea au tot felul de taxe și adaosuri comerciale, care fac prețurile să fie aceleași în toată țara, indiferent de veniturile locuitorilor unui oraș”, este de părere timișoreanul Mihai Mutiu, consultant în cadrul firmei de training și consultanță în resurse umane Codecs și fostul director de resurse umane al producătorului francez de echipamente pentru rețele Alcatel-Lucent, unul din cei mai mari angajatori din zonă.
Alimentele au o pondere importantă în consumul total și o influență destul de mare în distribuția veniturilor unei gospodării.
Deși mâncarea este aparent mai scumpă în orașe ca Zalău sau Călărași, costul vieții de acolo este mai scăzut, deoarece alte categorii – îmbrăcăminte, restaurante și baruri, sport etc. – sunt mult mai ieftine decât în Capitală, mai arată rezultatele studiului.
