Unde nu sunt credibili Mugur Isărescu și Banca Națională?

Cu ochii mai mult pe ecranele televizoarelor pentru a vedea ce se întâmplă în Grecia, miercuri dimineață Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a hotărât reducerea dobânzii de politică monetară de la 6,25% la 6%, un pas mic, dar totuși e un pas. Și să nu uităm fraza clasică, pe care nu știu câți o înțeleg: “gestionarea adecvată a lichidităților din sistemul bancar”. De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR s-a felicitat pentru faptul că a avut o conduită prudentă în domeniul politicii monetare, ceea ce a dus sau a ajutat la scăderea inflației. Asta a fost pentru trecut. Ce va face BNR în viitor? “Atitudinea judicioasă a băncii centrale vizează asigurarea în permanență a unor condiții monetare reale în sens larg adecvate menținerii durabile a ratei inflației în interiorul intervalului de variație și a stabilității financiare, elemente care coroborate cu aplicarea angajamentelor privind consolidarea fiscală și a reformelor structurale asumate de autoritățile din România în cadrul acordului de finanțare convenite cu instituțiile internaționale, sunt esențiale pentru asigurarea unei redresări sustenabile a economiei românești.” Adică BNR se va asigura că inflația va sta în intervalul țintit, dar pentru o redresare a economiei mai trebuie ca Guvernul să aplice ceea ce a convenit cu FMI, altă frază clasică, care ține de 20 de ani.

BNR se asigură că își face treaba cu politica monetară și este felicitată de FMI, dar pentru restul, ca economia să meargă, trebuie să ne adresăm Guvernului. Politica fiscală și reformele structurale sunt la două stații de metrou, la Palatul Victoria.

Cu ce a venit nou, miercuri, BNR? “Ajustarea treptată a condițiilor monetare reală în sens larg este așteptată a se reflecta în nivelul dobânzilor practicate la creditele practicate de băncile comerciale. În același timp CA al BNR reiterează importanța stimulării procesului de economisire internă, inclusiv prin remunerarea adecvată a depozitelor bancare pentru a asigura sustenabilitatea deficitului extern și reducerea treptată în termeni relativi a dependenței economiei naționale față de finanțările externe.”

Două fraze care se bat cap în cap din punct de vedere al realității din teren. BNR ar vrea ca băncile să mai scadă dobânzile la credite, dar în același timp să nu reducă prea mult dobânzile la depozite, pentru a nu ieși bani din sistem. Adică băncile ar trebui să își reducă marja de câștig. Cam greu, pentru că istoria ne arată că bancherii reduc mai rapid și mai mult dobânzile la depozite decât la credite. Acum noroc cu băncile elene care au nevoie de bani și țin dobânzile sus la depozite, pentru că altfel ratele ar fi coborât mai mult. Ce mai spune BNR? În condițiile în care banii din afară se restrâng, economisirea internă trebuie să acopere goluri, dar nici aici nu sunt bani prea mulți. Banii românilor care au bani sunt peste hotare, în Elveția și stau bine mersi în euro, dolari, franci, yeni. În țară ne bazăm pe banii pensionarilor, profesorilor, medicilor, bugetarilor, salariaților, profesorilor, aceia care lună de lună mai pun 50 sau 100 de lei în cont. Tot e bine că avem pe cine să ne bazăm.

BNR este o instituție credibilă, iar guvernatorul Mugur Isărescu este rugat an de an să vină în fruntea Guvernului și să ne salveze. De-a lungul anilor, BNR a asigurat într-un fel sau altul stabilitatea cursului valutar și stabilitatea financiară. În acești ani de criză Isărescu a avut grijă de curs și implicit de bănci, care au expunere mare de valută și automat de cei care au luat credite în valută. Din acest punct de vedere, toată lumea are încredere în Isărescu că nu va lăsa cursul să explodeze și nici să aibă fluctuații care să ducă la infarct. Mai degrabă sacrifică dobânzile la leu decât cursul. Pe de altă parte, BNR încearcă acum să intre într-o politică de care a fugit întotdeauna și unde a lăsat băncile să se exprime liber: dobânzile la credite. Cât au fost, cât sunt, cred că pentru BNR a însemnat doar o dată statistică. Piața să își spună cuvântul. Că sunt 25%, 20%, 15% sau 10%, fiecare bancă are propria politică, propriile comisioane, propriile reguli. Acum Mugur Isărescu se așteaptă ca ajustările monetare pe care le face să se reflecte în nivelul dobânzilor practicate la credite de bănci. Iar aici, Banca Națională, din păcate, nu este credibilă. Sunt prea puțini cei care cred că BNR are puterea de a forța băncile să reducă dobânzile la împrumuturi. BNR nu are spirit anteprenorial, cum ar spune Dan Șucu, patronul Mobexpert. Dacă la nivelul stabilității cursului și la asigurarea stabilității financiare BNR este credibilă, atât în fața poporului, companiilor, investitorilor și a piețelor externe, la celălalt nivel, acela de a influeța dobânzile la credite, BNR și Mugur Isărescu, nu sunt crezuți deloc. Asta este realitatea. Economia reală, în stradă a fost ceva de care BNR s-a ferit să se atingă.