Candidatii la presedintie s-au contrazis in dezbaterea de saptamana trecuta pe tema dobanzilor la credite. Mircea Geoana a afirmat ca dobanzile sunt la 18% pe an, iar Traian Basescu i-a replicat ca de fapt se afla la 8% – 10%. Cat de scumpe sunt de fapt creditele in lei?
Firmele trebuie sa suporte dobanzi de 14% – 16% pentru a lua un credit in lei, arata cele mai recente date ale BNR, din luna septembrie. In noiembrie, banca centrala a decis sa mentina dobanda cheie la 8% pe an, semnaland ingrijorare in fata turbulentelor de pe scena politica.
“Intrebarea este acum in ce masura, avand in vedere rezultatul alegerilor, vom vedea scaderi ale dobanzilor sau cat de repede. Daca Romania va continua sa nu aiba guvern, orice acces la finantare externa este imposibil. Nu vorbim doar de pietele financiare, ci si de FMI si Uniunea Europeana”, spune Radu Craciun, director de investitii la Eureko Pensii. El spune ca este o “intrebare retorica” daca, la nivelul actual, dobanzile sunt descurajant de mari.
In lipsa finantarii externe, statul ar trebui sa se bazeze pe finantarea locala, respectiv vanzarea de titluri catre banci, asa cum s-a intamplat in prima parte a anului. “Dobanzile nu ar scadea si bancile nu ar avea de ce sadea credit mediului privat”, afirma Craciun.
Pe piata interbancara, bancile isi imprumuta in prezent lei intre ele la dobanzi de 9% – 10% pe an. Spre exemplu, indicatorul pietei Robor, pentru maturitatea de trei luni, a fost ieri de 9,99% pe an. Aceasta in conditiile in care BNR mentine din octombrie dobanda-cheie la leu la 8% pe an. Clientul final trebuie insa sa suporte un cost mai mare.
O firma de dimensiuni medii, care poate sa aduca garantii si are o situatie financiara stabila, se poate imprumuta pe termen scurt la o marja de trei puncte peste Robor, adica 13% pe an. Creditele pe termen lung sunt mai scumpe, marja fiind de 4 puncte peste Robor.
Un credit pentru achizitia unui autoturism, rambursabil in 5 ani, are o dobanda de 16% pe an la BCR, cea mai mare banca locala. Dobanzile descurajante, dar si apetitul foarte scazut al bancherilor de a mai acorda finantari au dus la o contractie a soldului creditului privat. Practic, bancile au scos bani din economia reala, in loc sa pompeze fonduri. Creditul in lei a scazut cu 4% in termeni nominali din decembrie anul trecut pana la sfarsitul lunii octombrie, coborand la 79,7 miliarde de lei. Creditul in valuta a inregistrat o scadere mai usoara, la echivalentul a 28,5 miliarde de euro.
Practic, creditele pentru firme sunt mai ieftine acum decat in urma cu un an. Dobanda medie pentru creditele noi in lei a fost in septembrie de 14,89% pe an, fata de 15,68% in septembrie anul trecut.
Atunci criza financiara internationala tocmai incepea sa isi faca simtite efectele si pe plan local, iar socul a venit in octombrie, cand leul a fost atacat de jucatorii straini.
Prudenta BNR se vede insa in costul finantarilor. Creditele pentru firme, care ar trebui sa sustina capitalul de lucru si investitiile, sunt acum la o dobanda de aproape 15%, fata de 11% la sfarsitul lui 2007.
La creditele pentru populatie dobanzile sunt chiar mai mari, osciland intre 16% si 19% pe an. Comparativ cu septembrie anul trecut, creditele sunt chiar mai scumpe, in medie cu trei puncte procentuale.
Guvernatorul Mugur Isarescu i-a criticat pe bancheri in noiembrie, spunand ca marjele practicate de banci sunt mult prea mari.
Finantari mai ieftine in euro
Bancile sunt mai darnice cu creditele in euro, care sunt mai ieftine comparativ cu toamna trecuta, atat pentru firme, cat si pentru companii. Dobanda medie la creditele noi in euro pentru companii a coborat la 5,8% pe an in septembrie, cu mai mult de doua puncte sub nivelul din toamna lui 2008.
Ieftinirea finantarilor in lei a venit in conditiile in care Banca Centrala Europeana a injectat masiv lichiditati ieftine pe pietele europene. La creditele pentru populatie dobanda a coborat la 6,4%, cu mai bine de un punct sub septembrie anul trecut.
Nivelul ridicat al creditului in valuta, care reprezinta 60% din totalul finantarilor pentru mediul privat, este insa considerat o vulnerabilitate a sistemului bancar local.